Bucurestii Vechi si Noi

Metodele didactice moderne pot apropia copiii mult mai uşor de istoria locală, mult mai mult decât clasica prezentare sau expunere de informaţii despre istoria oraşului. Elevii descoperă singuri, valorizează pe măsură ce intră în contact cu aerul locului, cu oamenii întâlniţi. Investigaţia este o astfel de metodă care îi transformă pe elevi în mici detectivi pe urmele istoriei.

Englezii, iniţiatorii democraţiei europene, deţin în Hyde Park o instituţie denumită Speker’s Corner – Colţul Oratorului, prin care glasul omului obişnuit se poate face auzit. Să deschidem şi noi un asemenea spaţiu, în piaţa plină de istorie din centrul oraşului, la umbra marelui lui Caragiale.

La finalul secolului XIX un scandal politic zdruncină credibilitatea vieţii politice româneşti, dar şi principalele instituţii ale statului, preocupate mai degrabă să satisfacă interesele şi orgoliile capilor politici decât să respecte constituţia. Dreptatea iese la lumină până la urmă, dar un om de valoare este sacrificat. Sună destul de actual, nu-i aşa?

Are orice om câte o uliţă a copilăriei… A mea acolo a fost, în Pantelimonul cel atât de oarecare, între Capra şi Fundeni…Nicolae Steinhardt

Pe Bd. Basarabia, în curtea unei grădiniţe, trecătorul mai puţin grăbit poate observa prin gard un monument, astăzi degradat. Plăcuţa de marmură ne spune ca acolo a fost o fântână, ridicată de primarul Constantin Brânzoi în anul 1939, în memoria fiului său Virgil decedat în 1938. Dincolo de tragedia personală pe care o ghiceşti în [...]

Familia Dudeștilor începe să-şi facă apariția pe scena politică românească la sfârșitul secolului al XVI-lea în vremea domnitorului Mihai Viteazul. Familia boierească a Dudeștilor a fost printre cele mai de vază din Ţara Românească şi îşi are originile de la satul Dudești din Ilfov (astăzi cartierul Balta Albă-Titan). Fiind foarte apropiată de zona puterii familia [...]

Şcoala comunală Mavrogheni s-a păstrat, spre încântarea bucureştenilor şi a miilor de copii care învaţă acolo.

Gheorghe Airinei, inginer români specialist în telecomunicaţii a dat numele său unui colegiu tehnic din Capitală

La numai 30 de km de Bucuresti putem încă vizita un monument unic de arhitectură civilă românească de secol XVII.

Din documentele vechi ale familiei Coanda, păstrate în arhiva bisericii din satul Strehaia, primul membru atestat a fost în anul 1630, Vladoianu Coandă. Din aceeaşi sursă aflăm că Matei Coandă era ocrotitorul lui Iancu Jianu, haiducul apărător al celor oropsiţi. Henri, fiul lui Constantin şi al lui Hayda Coandă, născut la Bucureşti în ziua de 7 iunie 1886, a devenit savant recunoscut pe plan mondial.