Bucurestii Vechi si Noi

             Sub acest nume se înţelege o legătura metodică, regulată a unei părţi a corpului cu feşi sau şervete spre a menţine pe loc nişte piese de pansament ( vată, tifon etc. ) sau a menţine nemişcată o parte a corpului.Bandajele au forme diferite: în triangule, în eşarfă, în rectunghiu; bandaj pe piept; bandaj în cravată; în forma crucei de Malta, în T, în frondă; apoi sunt bandajele inamovibile ( silice sau gipsate ).

              Staţiune balneară modernă, de primul rang, cunoscută pentri izvoarele sale binefăcătoare încă de pe vremea legiunilor roamne, situată în Banat, pe linia Timişoara-Vârciorova, într-o vale romantică a râului Cerna, la o altitudine de  168m, înconjurată de munţi, cari nu permit cel mai mic curent de aer, ceeace-i dă şi un climat excepţional de priincios reumaticilor, care transpiră după băile fierbinţi de pucioasă.

                   Este o inflamaţie a mucoasei glandei membrului viril şi a prepuţului.Tratamentul: Băi locale cu o soluţie de acid boric; spălături înlăuntrul prepuţului cu o seringă conţinând soluţie caldă de acid boric ( 5% ).

             Prima din aceste băi e la Mediaş, în regiune muntoasă, la o altitudine de 356 m., iar a 2-a la gara Topliţa, la o altitudine de 500 m., ambele însemnate prin apele lor mezotermale alcaline şi carbogazoase şi ferunginoase.Au şi stabilimente de băi.Apele sunt bune contra anemiei, clorozei, limfatismului.

             O staţiune balneară care – ca şi băile Herculane – datează de pe vremea Romanilor.Aşezată într-o vale la 6 km., departe de oraşul Oradea Mare, are numeroase izvoare termale ( calde ) clorurate şi sulfurate, care dau rezultate foarte bune, tămăduitoare la reumatism şi nevralgii, iar băute sunt bune pentru cataruri cronice ale tubului digestiv şi respirator.

Tot în apropiere de Oradea, la o altitudine de 140 m, pe versantul apusean al munţilor metalici, la adăpost de vânturi, cu un climat dulce sunt izvoarele de la Felix cari dau cea mai mare cantitate de apă termală din ţară ( 17 milioane de litri pe zi ) apă slab clorurată ( sărată ) şi sulfatată.Sunt bune contra reumatismului, nevralgiilor, rachitismului.

              Băile Herculane, Felix, Episcopale, Mangalia, Gioagiu, Techirghiol, Sibiu, Ocna Mureşului, Slănicul Prahovei, Ocnele Mari, Oglinzi, Govora, Călimăneşti ( Căciulata ), Olăneşti, Sărata-Monteoru, Bazna, Vulcana, Cohalm, Slănicul Moldovei, Sângeorgiul român, Birad, Malnaş, Zizin, Vatra Dornei, Borsec, Buziaş, Covasna, Tuşnad, Vâlcelele Lipova, Pucioasa, Strunga, Constanţa, Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni, Azuga, Predeal, Braşov, Câmpulung, Solca, Rucăr, Păltiniş, Colibiţa, Anina, Varatec-Agapia-Neamţ, Soveja şi Vizantea, Breaza-Câmpina-Teleaga, Vălenii de munte, Repat.

Nămolurile sunt – vorbim bine înţeles de nămolurile medicamentoase cum sunt acelea de la Techirghiol, Amara, Lacul Sărat etc. – formate dintr-o materie moale, plastică, neagră, unsuroasă şi cu miros puternic.Ele se găsesc în vecinătatea şi în lăuntrul lacurilor de la care iau însuşiri radioactive.Cel mai vestit nămol dela noi este cel dela Techirghiol.

                 Soarele, dătătorul de căldură şi de viaţă pământului, prin însuşirile sale tămăduitoare şi antiseptice este unul din cei mai binefăcători agenţi ai medicinei.El este şi un tonic şi un nutritiv.Dovadă, popoarele de la sud, care primesc o cantitate mare de raze solare, şi n-au nevoe de multă mâncare, ca să desfăşoare şi să cheltuiască energie mare.

               Acum câţiva ani a făcut zgomot mare descoperirea unui medic francez, d-rul d’Herelle, care a găsit cauza care aduce vindecarea în boalele microbiene.El constatase că, în toate cazurile în cari se producea o îmbunătăţire a boalei, microbii erau distruşi de un parazit, care se hrăneşte numai cu bacteriile cari atacă organismul omenesc.Acestui parazit i s-a zis bacteriofag, adică mâncător de microbi, iar pentru a cunoaşte pe descoperitorul lui, i s-a dat denumirea de “bacteriofagul” lui d’Herelle.