Dealul Arsenalului si tezaurul pierdut

01 martie 2010 Cristina Iosif Unknown Bucharest

Traversand Podul Izvor dinspre Schitu Magureanu si Teatrul Bulandra, de cealalta parte apare spatiul larg al Parcului Izvor, dincolo de care este omniprezenta Casa Republicii. Parcul Izvor este binecunoscut fiindca aici se tine din cand in cand vreun concert, miting electoral sau targ. Cine se mai gandeste ca locul era altfel in urma cu vreo 25 de ani? Dintre cei tineri nu toti au auzit macar despre Dealul Arsenalului.

De cealalta parte a Podului Izvor drumul continua altadata cu Strada Uranus, care intalnea undeva mult mai la sud Calea Rahovei. Dupa pod pe stanga era un mic spatiu numit Piata Arhivelor dincolo de care erau zidurile de incinta inconjurand  Manastirea Mihai Voda.

Imagine panoramica a Bucurestilor la 1927; se vad Manastirea Mihai Voda, Podul Mihai Voda, Arsenalul Armatei si o parte din cartier. La Manastire se mai putea ajunge si pe disparutul Pod Mihai Voda (fotografia luata de aici)

Podul Mihai Voda- vedere catre Izvor (foto din 1961); cele doua frumoase cladiri din stanga au disparut la demolari.

Vedere a Podului Mihai Voda la inceputul secolului trecut. (pe malul stang era vizibil, pana prin anii ’60 cand un bloc inalt i-a acoperit vederea, Palatul Casei de Depuneri si Consemnatiuni de pe Calea Victoriei)

Pe deal se afla poate cea mai valoroasa podoaba a orasului, Ansamblul Mihai Voda, cu manastirea ridicata de Mihai Voievod Viteazul in 1589, inconjurata de ziduri de incinta si  adapostind Arhivele Statului.

In curtea manastirii era un important sit arheologic, in acest loc existand urme ale unei stravechi asezari geto-dace vechi de 3000 de ani. Intre comorile de la Mihai Voda trebuie amintit si ca aici exista cea mai veche pivnita de pe aria bucuresteana, pivnita boltita si incapatoare zidita de Mihai Viteazul.

La sud de manastire se afla Arsenalul Armatei, construit in 1860. Vechiul paraclis Sf. Ecaterina al resedintei domnesti a lui Ipsilanti, ars in 1812 impreuna cu restul Curtii fusese transformat in pulberaria armatei.

(domnitorul Alexandru Ipsilanti a decis sa-si schimbe resedinta, construindu-si in Dealul Spirii in 1775 ceea ce a fost la inceput Curtea Noua; el si-a construit palatul in apropiere de manastirea Mihai Voda, in mijlocul viilor si gradinilor de pe deal; resedinta domneasca Curtea Noua a avut o soarta nenorocoasa, fiind afectata de incendii si de cutremurul din 1802, pana ce a fost mistuita de flacari in 1812 si nu a mai fost refacuta; dupa aceea a ramas cunoscuta sub numele de Curtea Arsa).

Fatada impunatoare a Arsenalului Armatei pe o carte postala de pe la inceputul secolului trecut.

Poarta in stil gotic a Arsenalului Armatei in timpul demolarilor.

Tot acest tezaur, impreuna cu strazi intregi si case cu arhitectura valoroasa de sfarsit de secol XIX, a fost sters de pe fata pamantului pentru totdeauna pentru a se construi in loc Casa Republicii si amenajarile din jur. 

Manastirea frumosa a lui Mihai Viteazu, inconjurata de ziduri ca de cetate, a fost bogat inzestrata de domnitorii care au urmat si a fost mult admirata, pastrandu-se in acest sens marturiile unor calatori straini care au vizitat-o.

Manastirea Mihai Voda si podul de lemn inalt, cu rampe de acces, ce traversa catre manastire dinspre Gorgan (cam unde este azi Podul Izvor)- infatisat intr-o acuarela din 1794 de W.Watts, dupa un desen de Luigi Mayer

De pe inaltimea sa manastirea a fost martora istoriei; a vazut atacurile turcesti conduse de Sinan Pasa, a asistat la momente tragice si a suferit incendii si cutremure; a fost resedinta mai multor domnitori iar tot aici s-a adapostit Tudor Vladimirescu in 1821;  in timpul razboiului ruso-turc casele domnesti au fost transformate in spital. Mai tarziu, dupa secularizarea averilor manastiresti, a adapostit Arhivele Statului, construindu-se pe locul vechilor pivnite ale manastirii Palatul Arhivelor Nationale.

Valoarea istorica, estetica si de reper spiritual a ansamblului Mihai Voda a fost dintotdeauna recunoscuta. De-a lungul timpului ansamblul manastiresc a  fost de multe ori reparat si refacut cu grija, iar dupa primul razboi mondial au fost intreprinse lucrari complexe de restaurare. Palatul Arhivelor Nationale a fost inaugurat in 1925. La momentul „sistematizarii” din anii ’80, cu toate staruintele si eforturile depuse pentru prezervare si desi era vorba de un monument istoric, s-a decis translatarea bisericii si a turnului clopotnita si demolarea restului cladirilor.
Biserica manastirii, impreuna cu turnul clopotnita au fost mutate de pe dealul pe care statusera timp de 400 de ani, translatate in panta pe o distanta de 289 m si coborate cu 6,2 m- lucru considerat atunci o performanta a tehnologiei.
Astazi biserica se afla pe Strada Sapientei, ascunsa privirilor trecatorilor in spatele blocurilor de pe Splai si prea putin stiuta. A fost atent restaurata si este inscrisa in patrimoniul mondial ca Monument Unesco. Din cauza felului in care s-a facut translatarea, turnul clopotnita a ramas asezat in mod neobisnuit in spatele bisericii:

Dand coltul dinspre Str. Brutus spre Str. Sapientei, Turnul clopotnita de la Mihai Voda este o aparitie neasteptata intre blocuri…

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign