Poveştile de dragoste ale conducătorilor români 3

26 aprilie 2010 Bucurestii Vechi Si Noi A-mestecate

Continui astăzi „serialul” nostru cu un „episod” destul de bine cunoscut, opinia publică românească fiind întotdeauna interesată  viata personala a membrilor Casei Regale. Este vorba despre povestea de dragoste dintre cel care a intrat în istorie drept „marele întregitor”, Ferdinand şi soţia sa, Maria.

            Ferdinand Victor Albert Meinrad era fiul lui Leopold de Hohenzollern şi al Antoniei de Braganza. Şi pentru că regele Carol nu avea moştenitori, singura sa fiică murind la o vârstă foarte fragedă, în 1889 îl declară oficial  moştenitorul tronului României pe nepotul său Ferdinand.

            Totuşi, în primii ani petrecuţi în România, prinţul moştenitor nu a fost deloc văzut ca un model de urmat de către oamenii politici. Şi asta pentru că venind în ţară, a început rapid o relaţie amoroasă cu Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a reginei Elisabeta. Elena era o femeie absolut fermecătoare, cultă, care a reuşit să o cucerească şi pe regina Victoria a Marii Britanii, după cum spun istoricii… Această relaţie, încurajată de regină şi acceptată chiar de însuşi regele Carol a fost însă sursa unui mare scandal în epocă… Cei doi s-au logodit în secret şi urmau să se căsătorească. Acest plan a eşuat la scurtă vreme, în urma intervenţiei oamenilor politici ai vremii. În acest sens, rămâne celebră replica dată de către Lascăr Catargiu, regelui Carol, care a anunţat căsătoria nepotului său: „Aceasta Majestate, nu se poate!” De unde această reacţie a politicienilor? Simplu! Din teama ca nu cumva vechile lupte pentru tron dintre familiile boiereşti să reînceapă!

            Elena Văcărescu a plecat imediat în exil, iar Ferdinand a pornit într-o călătorie unde a cunoscut- o pe Maria Alexandra Victoria de Saxa Coburg Gotha, prinţesă de Marea Britanie. Maria povesteşte în memoriile sale că atunci când i-a fost prezentat Ferdinand, a fost chiar speriată de timiditatea viitorului ei soţ. În schimb, prinţul moştenitor al României s-a îndrăgostit pe loc de ea, uitând repede de prima sa dragoste, Elena Văcărescu. Deşi Maria avea doar 16 ani, cei doi s-au logodit în 1892 la Potsdam şi au venit la Bucureşti. Viaţa din România nu era însă pe gustul prinţesei…Într-o scrisoare către mama sa, Maria sau Missy, aşa cum era alintată de familie, spunea că „de regulă stăm, ne sărutăm şi ne hârjonim până vine vremea de culcare… Cred că dacă nu ne-am copilări împreună, am deveni nişte creaturi îmbătrânite înainte de vreme, fiindcă aici viaţa nu e deloc veselă…”

            Nunta celor doi a avut loc în 1893 la castelul Sigmaringen şi luna de miere şi-au petrecut-o la un castel din Bavaria. Fericirea nu a durat însă foarte mult…. Prinţul Ferdinand nu era deloc tipul de bărbat de care să fie atrasă Maria. El era mai de grabă un bărbat retras, timid, modest şi prefera singurătatea. Despre Maria, se spune că era cea mai frumoasă prinţesă din Europa, având o mare pasiune pentru bijuterii, parfumuri şi toalete sofisticate. Relaţia celor doi se răceşte şi mai mult în 1897, când Ferdinand s-a îmbolnăvit de febră tifoidă, boală care l-a transformat înainte de vreme într-un bătrân gârbovit care probabil, „nu mai putea face faţă exigenţelor conjugale”, după cum susţine istoricul I. Scurtu. Sterie Diamandi susţine şi el această afirmaţie, spunând că „din ruina fizică a lui Ferdinand, nu supravieţui decât doar neasemuita frumuseţe a mâinilor sale”…

            În 1914, în „grele împrejurări”, după cum susţine N. Iorga, Ferdinand şi Maria devin regii României, urmând ca în 1922 să fie încoronaţi la Alba- Iulia, ca regi ai tuturor românilor.

            Cei doi au avut şase moştenitori: Carol, Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana şi Mircea, botezaţi toţi în religia ortodoxă. Gurile rele spun însă că unul dintre copiii nu îl avea ca tată pe regele Ferdinand…Doar răutăcioşi? Tot ce se poate… Cert este că ambii au avut relaţii extraconjugale. Dar despre acestea….data viitoare!

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign