Vestimentaţia persoanelor din înalta societate

29 aprilie 2010 Bucurestii Vechi Si Noi Antropologia urbana

Se spune ca haina nu face pe om, dar totusi modul in care o persoana se imbraca, poate spune multe despre personalitatea ei. Voi analiza astfel aparitia in societate a persoanelor ce fac parte din  clasa sociala inalta.

Putem face o distinctie foarte clara intre toaletele doamnelor din inalta societate a secolelor XIX-XX si modul de aparitie in public al doamnelor astazi.

Evident, moda se schimba, timpul trece, astfel ca diferente  e normal sa apara, vom vedea insa in ce masura se mentine sau nu o anumita conduita, sau o anumita decenta in comportament.

Am observat astfel, ca trasatura generala a secolelor XIX-XX,  o deosebita atentie acordata detaliilor in vestimentatie, accesorii, un anumit comportament si o atitudine. Se poate vorbi deasemenea despre inclinarea catre arta a personalitatilor secolelor XIX-XX.

Voi lua ca prim exemplu pe cel al reginei Elisabeta (1843-1916), in 

viata careia arta, creatia, dragostea pentru acestea au avut un rol important. Pe la 1890, regina incepe  sa se intereseza de creatiile de tip Art Nouveau, in special de operele lui Emile Galle, influentata fiind intr-o oarecare masura si de Elena Bibescu, cu care legase o stransa prietenie. Astfel ea comanda tapiserii de mii de franci, vaze realizate de Emile Galle care o impresioneaza si o inveselesc. “Gandul, executia, arta, marea dragostea, nu se poate spune care este mai frumos si mai binefacator! Multumesc! Micul meu ghetar lumineaza toata incaperea. Ma inveseleste zi si noapte.”[1]  sunt randuri trimise prietenei sale in semn de multumire la primirea unei vaze realizate de Emile Galle, ce reprezenta o floare de colt (Edelweiss)” in machetarie de sticla intr-un peisaj alpin”[2] ornata cu o inscriptie de Carmen Sylva (“Les pensées ne valent que selon le silence d’où elle montent. Elisabeth R.R. – Valoarea gandurilor este data de tacerea din care vin).

Inclinatiile catre Art Nouveau se regasesc si in vestimentatia reginei. Un portret realizat de Jean-Jules-Antoine Lecomte du Nouy (1894-1895) o infatiseaza pe regina intr-o rochie lunga din satin alb decorata catre baza cu motive florale, specifice acestui curent artistic.  Mantoul “din catifea albastra legat de umeri printr-un colier de perle”[3] prezinta deasemenea linii curbe, trasate parca in mod natural.” Bratele ies din maneci bufante care se termina la coate printr-o involburare de dantele”[4]. In acest tablou, regina parte fara varsta, fiind mai degraba imaginea functiei decat cea a unei persoane reprezentata intr-o anumita perioada din viata.

Mergand mai departe la Regina Maria(1875-1938), 

numeroase fotografii si tablouri-portret exprima foarte bine  privirea ei demna si trista, dar “impregnata intr-un fel de romantism”[1].

Analizand  portretul realizat de Philip de Lazlo pentru regina Maria (1963) observam cum acesta o infatiseaza pe regina purtandu-si cu gratie valurile rochiei albastra-aurie. Dupa parerea mea, rochia se incadreaza foarte bine in stilul vestimentar boem al anilor ’60. Simplitatea si usurinta cu care regina poarta  aceasta tinuta da o senzatie de ‘natural’, de neascuns, de neregizat. Totul e in armonie, mantia de culoare verde  brodata cu aur si “facuta dintr-o tesatura  veche romaneasca”, rochia “lunga si ampla de un albastru argintiu ca otelul” brodata tot cu aur si “valul garnisit cu dantela” [2]. Materialele sunt fine, bijuteriile de mare valoare, dar neopulente.

Alte  portrete ale reginei  Maria,  realizate de acelasi pictor (in 1924 respectiv 1936) o infatiseaza pe regina ca pe o persoana care “nu e gatita, ci isi poarta cu adevarat hainele”[1], o persoana care inspira incredere si stabilitate.  In primul tablou este predominant auriul, pe fundalul caruia albastrul diademei si al ochilor completeaza compozitia. Cel de-al doilea  tabou o infatiseaza pe regina ‘ intr-o simpla dar foarte ampla rochie de catifea neagra cu maneci lungi garnisite cu blana maro inchis’. In toate cele trei portrete este de remarcat prezenta lantului lung, care, dupa parerea mea, arata constanta si statornicie. Prezenta reginei, comportamentul, atitudinea, modul in care isi poarta hainele, capul tinut in pozitia semeata, dau o incontestabila impresie de maretie si respect.

(Olga Mavrocordat,ducesa de Portland,Maria Hahn)

Ca si trasatura generala, a modului in care apareau in public doamnele din  secolele XIX-XX, ar fi maretia si armonia in tinuta, in gesturi si in vestimentatie. Chiar si portretul Principesei Martha Bibescu, realizat de Giovanni  Boldini, despre care am aflat ca a fost realizat in trei versiuni, usor diferite, fiind refuzat de sotul acesteia datorita faptului ca il considera indecent, consider ca dezvaluie intr-adevar mai mult latura feminina, mai mult omul, persoana, decat functia, insa armonia din tinuta, modul elegant in care sunt ilustrate bratele, rochia lucioasa, ampla, coafura ridicata, ce incadreaza bine fata, dezvaluie o femeie semeata, frumoasa si admirata. Spatele tinut drept, privirea ridicata, dezvaluie darzenie, mandrie si constanta.

Revenind la zilele noastre nu putem sa nu observam lipsa mai ales a elegantei , a armoniei in gesturi si tinuta, atat a persoanelor obisnuite, cat si a celor de mare notorietate, persoane publice din asa-zisa ‘inalta societate’. Evident, exista si exceptii, dar care din pacate sunt prea putine in relatie cu multitudinea de exemple negative.

Bineinteles, un prim exemplu ar fi cel al Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, doamna Elena Udrea, atat de controversata si despre care s-au scris multe idei si comentarii; voi evita comentarea unor imagini care merg inspre indecenta, ci iata, o poza in care se vrea a fi ‘decenta’.

Modul opulent in care iese in evidenta, culoarea stridenta,  materialul lucios si mulat pe trup, tocurile inalte ale sandalelor albe care contrasteaza si mai bine albastrul electric, dau un soi de kitsch, dar si acesta mi se pare prea putin spus.  Geanta prea alba, cu franjuri, si elemente bronz-aurii, ‘asortata’ cu incaltamintea, care presupun ca se dorea a incheia ‘compozitia’, amplifica senzatia de ‘nepotrivit’. Desi materialul din care e facuta geanta poate fi unul de calitate, desi poate ca e semnata de unul dintre designerii consacrati ai vremurilor noastre, intregul rezultat din totalitatea pieselor de vestimentatie denota o lipsa totala a simtului estetic. Deasemenea, parul prea blond, prea lung pentru a fi pur si simplu purtat pe spate de catre o femeie cu functie inalta in stat ii ‘completeaza’ tinuta, in care, dupa parearea mea, nu exista umbra macar a elegantei sau a rafinamentului.

Exemple negative se intalnesc des in societatea de astazi. Modul vestimentar fie prea tern, fie prea opulent denota o lipsa a grijei fata de modul de a aparea in public, sau un imprumut de comportamente de obicei prea putin intelese, imitatii grabite, lipsa de atitudine, inconstanta in gesturi.

Materialele sunt de joasa calitate, cu imprimeuri neinspirate, iar gesticulatiile, privirile, mimica, modul de ‘aranjare’ al parului tradeaza o lipsa de siguranta, o lipsa de atentie la detalii, poate chiar o lipsa de respect pentru functia avuta, uneori o lipsa de respect pentru ceilalti, sau chiar lipsa de respect de sine.

Astfel de diferente pot fi intalnite si in latura masculina a societatii, de la secolele XIX-XX cand in randurile conducatorilor era afisata o anumita maturitate, pana astazi cand nu se mai stie modul in care trebuie purtat un costum.

 Observam, in portretul regelui Carol realizat de Lecomte du Nouÿ costumul sobru (uniforma de general de artilerie al armatei romane), cu cele mai insemnate decoratii romanesti, pus in valoare de mantaua aruncata neglijent pe umeri. In partea stanga a sa se observa coroana regala, simbolul monarhiei romanesti.

Astazi, sobrietatea costumelor se pastreaza, dat fiind faptul ca moda barbatilor este mult mai constransa, ca nu lasa loc de improvizatii, desi putem gasi exemple negative si in aceasta sfera, a persoanelor de gen masculin –  materiale care nu sunt de buna calitate, culori mai mult sau mai putin potrivite, etc.  Insa comportamentul si ceea ce este dincolo de infatisarea fizica se tradeaza si aici prin alte elemente ce tin de, mimica, pozitie a corpului, a mainilor, s.a.m.d. gestica

Conchid spunand ca astazi, comportamentul majoritatii celor din clasa sociala de sus pare a fi de cele mai multe ori copiat, neinsusit, sau neadecvat situatiei si functiei; astazi, valorile morale aproape ca nu mai exista, oamenii fiind de cele mai multe ori rezultatul societatii in care traim. Astazi,  nu se dau la o parte de la nimic pentru a-si atinge propriile interese, care de cele mai multe ori nu coincid cu interesul si binele public.


[1]  G.B.P., p.114


[1] G.B.P., p. 115

[2] G.B.P., p. 114


[1]  Gabriel Badea Paun, “Mecena si comanditari, arta si mesaj politic”, Editura NOI, p.45

[2] G.B.P, p.45

[3] G.B.P, p.81

[4] G.B.P., p.81

I  S  T  R  A  T  E       A  U  R A        L U C I A N A

An II, MASTER MANAGEMENTUL ORASELOR COMPETITIVE

Facultatea de Urbanism, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „In Mincu” – Bucureşti

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign