Vom începe, pentru a fi imparţiali şi egali, cu descrierea unor reguli de conduită care se impun judecătorului, ca prim actor implicat în desfăşurarea procesului.
Vom continua, apoi, cu regulile care se impun şi celorlalţi participanţi la proces, respectiv părţilor din dosarele ce se judecă.
În general, aflat la începutul carierei, judecătorul este stăpânit de o puternică stare emoţională în momentele imediat anterioare intrării în sala de judecată.
Judecătorul pleacă spre sala de şedinţă punându-şi următoarele întrebări: oare o să mă descurc? dacă o să fiu pus în situaţia de a nu şti cum să soluţionez anumite cereri? ce soluţie o să pronunţ în dosarele X, Y, Z? iar mă întâlnesc cu avocatul (a) X care îmi formulează multe cereri şi sigur o să mă enerveze! oare ce mă fac în dosarele X, Y, Z – nu am înţeles nimic şi sunt atât de complexe! oare când voi termina şedinţa?
Starea emoţională în care se află judecătorul se reflectă în conduita adoptată de acesta. Au fost situaţii în care, din cauza emoţiilor, judecătorul s-a împiedicat şi a căzut în sala de judecată, pe scările ce duceau spre biroul său.
De asemenea, au fost cazuri în care judecătorul s-a bâlbâit sau s-a încurcat în momentul în care a declarat deschisă şedinţa de judecată ori a trecut peste acest moment.
Din punctul nostru de vedere credem că astfel de situaţii pot fi evitate dacă judecătorul, în loc să se gândească la ceea ce-l va aştepta în sala de judecată, îşi va concentra toată atenţia asupra conduitei şi acţiunilor pe care trebuie să le întreprindă la începutul şedinţei de judecată (primul minut).
Vom prezenta o serie de reguli tactice, care se învaţă în şcoala de magistraţi şi sunt preluate astfel direct de la sursă.
Se recomandă respectarea de către magistraţi a următoarelor reguli tactice:
– intrarea judecătorului în sală să se facă pe un ritm moderat (fără a se grăbi, alerga), indiferent dacă a întârziat sau nu;
– accesul în sală să se facă printr-o cale separată de cea folosită de justiţiabili ori în cazul în care acest lucru nu este posibil să se asigure că traseul său spre pupitru nu este blocat (au existat cazuri în care judecătorul a pătruns în sală şi, din cauza aglomeraţiei, a trebuit să roage justiţiabilii să-I facă loc de trecere ). În acest sens, se poate apela la aprod sau jandarmul care asigură securitatea sălii;
– pe traseul spre pupitru judecătorul să nu râdă ori să vorbească singur ori cu alte persoane;
– să nu declare deschisă şedinţa de judecată atât timp cât în sală nu este ordine şi linişte. Astfel, de regulă, la momentul în care judecătorul pătrunde în sală avocaţii sau justiţiabilii nu au terminat de studiat dosarele. Văzându-l pe judecător majoritatea dintre ei se vor grăbi să ducă dosarele grefierului, acţiune ce creează o stare de agitaţie în sală. Recomandăm ca judecătorul, aflat deja la pupitru, să aştepte 3-5 secunde, timp în care, cu siguranţă, toţi cei din sală vor înceta orice acţiune, vor fi în picioare, şi vor aştepta în tăcere deschiderea şedinţei de judecată. Folosirea acestei tactici are drept consecinţă asigurarea solemnităţii şedinţei încă de la începutul acesteia. Desigur, dacă intrarea judecătorului în sala de judecată ar fi anunţată în prealabil cu 20-30 de secunde de un aprod, atunci probabil nu se va mai pune problema folosirii acestei tactici;
– în timp ce declară deschisă şedinţa de judecată judecătorul să privească spre sală;
– să anunţe instanţa, completul, secţia unde se desfăşoară şedinţa pe care o prezidează;
– în cazul completelor colegiale, să nu declare şedinţa deschisă în timp ce colegul (ii) nu au ajuns încă la locurile lor;
– să invite publicul să ia loc după deschiderea şedinţei (au fost cazuri când judecătorul a deschis şedinţa, s-a aşezat, a început să se uite pe diverse hârtii, grefierul fiind nevoit să-I atragă atenţia cu privire la necesitatea de a permite publicului să ia loc în bănci).
Respectând aceste reguli tactice judecătorul evită riscul de a comite anumite greşeli şi asigură condiţiile de desfăşurare a judecăţii în mod solemn. Pe de altă parte, o parte din emoţiile care l-au dominat vor dispărea.
Şi fiindcă ne ocupăm de începutul şedinţei de judecată, vom încerca să vedem ce ar trebui să facă şi persoanele chemate în sala de judecată ca părţi în proces, pentru a scăpa de emoţii sau pentru a evita gafele inerente.
Astfel, să ne imaginăm că suntem un justiţiabil care a primit o citaţie pentru prima oară în viaţa lui, şi care, în mod absolut normal, nu ştie ce se va întâmpla în sala de judecată.
În primul rând, acesta trebuie să citească cu mare atenţie citaţia pe care a primit-o, şi să memoreze:
– data pentru când e chemat la proces (termenul de judecată)
– locul procesului (judecătorie, tribunal, curte de apel, pe citaţie se află scris şi sediul instanţei)
– ora la care e chemat (în funcţie de instanţă, poate fi 8.30, 9.00, 12.00, 13.00 )
– calitatea în care e chemat în judecată (ca să se recunoască atunci când va fi strigat)
– numărul de dosar, care este trecut în partea de sus stânga a citaţiei.
– sala de judecată- de regulă, este indicată prin numărul de cameră sau etajul din clădire
Se recomandă prezentarea părţii cu cel puţin 30 minute înainte de ora scrisă pe citaţie. Dacă partea nu reuşeşte să identifice sala în interiorul clădirii, poate cere lămuriri jandarmilor de la intrare, care au tocmai obligaţia de a păstra ordine şi liniştea prin asigurarea accesului ordonat la oamenilor în instanţă.
Apoi, partea trebuie să caute, în faţa sălii de şedinţă, avizierul, pentru a consulta lista de şedinţă. Aici, partea trebuie să îşi caute numărul de dosar, sau numele său, pentru a verifica care este ordinea de pe lista de strigare. Astfel, de pe o listă de 40 de dosare, partea poate avea ordinea 29, sau 2, sau 34 etc.
Dacă se doreşte strigarea cauzei pentru amânare, partea trebuie să fie atentă la începutul şedinţei, când se formează aşa-numita „listă de amânări”, adică o listă scurtă, pentru a se discuta numai acele cauze care se amână fără discuţii. Atunci, va trebui să solicite notarea acestui dosar pe lista de amânări.
Dacă nu se doreşte amânarea, partea trebuie să aştepte strigarea dosarului său, conform ordinii de pe lista de şedinţă.
Când se va face apelul în cauză, partea trebuie să răspundă „prezent”, cu voce tare, pentru a fi auzită şi să meargă în faţa completului de judecată, cu actul de identitate.
Cam atât pentru astăzi, vom continua cu descrierea comportamentului adecvat sălii de şedinţă şi din perspectiva altor incidente ce pot apărea în cadrul unui proces.
PS. Cu mulţumiri colegului meu, Viorel V., coautor al unei părţi din material, în cadrul cursurilor ţinute împreună
