Străzile în pantă din cartierul Uranus-Antim

06 iunie 2010 G. Graur [Aventurierul] Detectiv printre umbre

Între zona înaltă a străzii Uranus şi zona joasă a străzii Antim exista un mic cartier, format în majoritate din căsuţe modeste. Străzile coborau sub diverse înclinaţii o diferenţă de nivel de circa 15 metri, unele din ele având un traseu şerpuit. Pe locul lor troneaza acum cu îngâmfare Casa Academiei.

Iată şi harta corespunzătoare:

Prima stradă la care mă voi referi se numea Lăzureanu. Era paralelă cu str. Cazărmii, având câteva mici cotituri. Pe stânga, coborând dinspre Uranus se desprindea strada Seneca, de unde avem o imagine ce ne arată îngustimea ei (Gh. Leahu)

După colţul cu Seneca, exista un imobil înalt, pe stânga, apoi un şir lung de vile tipizate, în stil neo-românesc, după care str. Lăzureanu cotea puţin dreapta:

Aproape de capătul dinspre str. Antim, avem o altă imagine, prin bunăvoinţa d-lui Alexandru Georgescu. Se vede în stânga şi imobilul de la intersecţia Antim cu Zebrului:

Şi tot domnia sa ne-a pus la dispoziţie o fotografie color, care priveşte în sens opus, dinspre strada Antim către Uranus (autor – Mihai Isăcescu). În stânga sunt casele de la numerele 70-72, vila cu turlă ascuţită de la nr. 60 (din dreptul străzii Schitul Maicilor), iar în dreapta avem un grup de vile tipizate cu etaj, din zona intrării Vităneşti:

În 1980, când au început demolările pe dealul Uranus, str. Lăzureanu a fost printre primele care au “căzut”. Pe locul ei a fost trasată noua arteră 13 Septembrie (casele din dreapta se aflau probabil pe str. Minotaurului):

Doar 2 imobile, dinspre Antim, au reuşit să mai supravieţuiască timp de 2 ani (cele de la nr. 70-72 de care am vorbit). Acest fapt a fost imortalizat de către Dan Vartanian:

Următoarele străzi către Calea Rahovei se numeau: Minotaurului, Ecoului, Meteorilor, Arionoaia, Salvatorului. Exista şi o stradă care le intersecta perpendicular, numită Ion Ţăranu.

În cartea lui Gh. Parusi intitulată „Cronica Bucureştilor” există o fotografie a străzii Minotaurului, din care mai rămăsese întreagă doar partea dreaptă (3 ian. 1984):

De pe strada Ecoului avem 2 imagini din cartea lui Andrei Pandele intitulată „Martorul surpriză”. Prima este din mai 1984, făcută în timpul demolărilor:

De menţionat că în filmul „Angela merge mai departe” (realizat în 1981) există o scena care înfăţişează un taxi mergând pe strada Ecoului, şi nu pe Arionoaia, după cum se afirmă verbal.

Aceeaşi stradă Ecoului apare surprinsă cu câţiva ani mai devreme decât precedenta (martie 1981):

Iată o imagine, aparţinând lui Gh. Leahu, luată de pe strada Meteorilor (nr. 43 stanga şi 42 dreapta). Traseul străzii e perfect rectiliniu, iar undeva în stânga se zăreşte cupola Marii Adunări Naţionale (acum Palatul Patriarhiei):

Mai există o fotografie cu case în pantă (tot din cartea lui Leahu), dar deocamdată nu am identificat precis locul respectiv (datele sunt în curs de procesare):

O altă fotografie, din cartea lui Andrei Pandele (Casa Poporului – un sfârşit în marmură) e făcută la poalele dealului Arsenalului, dinspre strada Militari, şi surprinde intersecţia cu str. Cazărmii şi Constantin Moroiu, unde se afla imobilul cu 3 etaje, numit şi „blocul Musceleanu”.

Ajungem apoi la celebra stradă Arionoaia. Iată cum arăta începutul ei, văzut dinspre str. Antim (1970):

Cele mai multe imagini din cartier le avem de la Dan Perry, care în 1980 a pozat îndeosebi pe strada Arionoaia. Privind din partea opusă, primul pe stânga era imobilul de la nr. 55, iar în fundal se observă cinematograful “Coşbuc”.

Iată şi clădirile de pe partea dreaptă (de remarcat şi castanul secular care crescuse într-un loc foarte abrupt, unde pe nici o parte a străzii nu se aflau imobile):

O altă imagine, luată puţin mai de sus, din dreptul imobilului de la nr. 41 (stânga), ne arată o uşoară curbură a străzii, precum şi clădiri deosebit de pitoreşti:

Privind din partea opusă, remarcăm un plop secular (pe dreapta), precum şi fundalul (casa de pe str. Uranus nr. 122):

În continuare, ajungem la intersecţia cu str. Ion Ţăranu, remarcând vila de pe colţ cu etaj, în stil romanic:

După acest colţ, spre dreapta, avem o panoramă a străzii menţionate, care se intersecta mai intâi cu str. Meteorilor, apoi cu str. Ecoului (casa acoperită cu iederă de lângă autoturismul roşu se afla la nr. 31).

O altă imagine a străzii Ion Ţăranu o avem tot de la Dan Perry, un cetăţean care a emigrat în Israel în 1961, dar a revenit periodic în Romania la rude, efectuând şi aceste fotografii color, acum de o valoare inestimabilă. Se observă traseul în rampă, către intersecţia cu str. Arionoaia:

Dinspre Calea Rahovei pornea o stradă numită Salvatorului, care cotea apoi spre stânga şi se termina în Uranus. Din ea se desprindea către dreapta str. Ion Ţăranu:

Nu se ştie prin ce miracol, o casă de pe str. Salvatorului (cea de la nr. 7) a supravieţuit până azi, în mijlocul pustietăţii bântuită de haite de câini veşnic flamânzi:

În prezent, pe locul acestui mini-cartier se află, după cum am menţionat, Casa Academiei (în proiectul iniţial se numea Casa Ştiintei şi Tehnicii, urmând a fi patronată de Elena Ceauşescu, care şi-a dorit să aiba şi ea o casă asemănătoare cu a soţului ei). Clădirea este amplasată exact pe traseul fostei străzi Arionoaia, inclusiv a intersecţiei cu str. Ion Ţăranu, ce nu vor mai putea fi refăcute identic. De jur împrejur, terenul este neted ca în palmă, unii cetăţeni şi-au redobândit în instanţă titlurile de proprietate pe vechile străzi, dar nu pot fi puşi în posesie din lipsa unui plan urbanistic coerent, adaptat acestei zone:

Mai există, ce-i drept, un colţ al acestui cartier care a scăpat de furia demolărilor, respectiv străzile Sabinelor şi Săpunari. Iată o imagine de pe str. Sabinelor:

Strada Săpunari e o ulicioară îngustă, spre deosebire de toate celelalte (se aseamănă cu fosta stradă Seneca de care am vorbit):

La capătul dinspre Uranus arată în felul următor:

Ce ar mai fi de spus? Rămânem cu regretul că un cartier atât de pitoresc a căzut pradă buldozerelor, că nu s-au făcut destule fotografii care să-l imortalizeze. Nu se ştie cum va arăta zona în viitor, dar proiectele se pare că au fost deja întocmite. Partea stângă a străzii Uranus va fi demolată, până la Calea Rahovei, pentru a face loc noului bulevard, lat de 35 de metri, cu câte 5 benzi de circulaţie pe sens. Se vor construi imobile moderne, înalte, care vor ocupa toate maidanele existente în momentul de faţă, se va ridica în curînd şi Catedrala, iar viitorul se anunţă a fi luminos. Totuşi, undeva în adâncul sufletelor, vom purta neştearsă amintirea fostelor străduţe, bătute de vânturile istoriei, pe care le vom regreta, simţind uneori o mică strângere de inimă.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign