Una din cele mai vechi artere de circulaţie ale Capitalei, pe vremuri poartă de acces către oraş, Calea Călăraşilor prezintă azi un aspect contrastant. Pe de o parte, ea a fost lărgită la capete în vederea fluidizării circulaţiei, iar pe de alta a rămas îngustă, încremenită în trecut, în zona ei centrală. Numai revoluţia a făcut ca un tronson din mijloc (circa o treime) să rămână în picioare. Pentru câtă vreme, încă nu se ştie.
Să privim pe hartă pentru o mai bună înţelegere:
Voi începe cu descrierea dinspre periferie către centru. Calea Călăraşilor începea din Piaţa Muncii (astăzi Hurmuzachi), de la intersecţia cu şos. Mihai Bravu. Zona era cunoscută şi sub numele de Bariera Vergului, aici aflându-se cândva un post de control pentru vehiculele care intrau în Bucureşti de pe şoseaua Vergului (azi bulevardul Muncii). După cum probabil bănuiţi, drumul ducea spre municipiul Călăraşi.
Imaginile alb-negru pe care le voi prezenta au fost realizate de Dan Vartanian în iarna lui 1976. Prima dintre ele surprinde Piaţa Muncii în vechea configuraţie. Clădirile din plan îndepărtat au supravieţuit, este vorba de imobilul cu 3 etaje cu alimentară la parter, unde a funcţionat cinematograful Munca, şi alte câteva case spre dreapta:
În plan apropiat, în stânga, remarcăm clădirea de pe colţ, fostul sediu al Farmaciei nr. 46, demolată în 1985, odată cu darea în folosinţă a Pasajului Muncii.
Prvind din partea opusă (dinspre farmacie), se vede staţia tramvaiului 23, care mergea spre uzinele Republica. Imobilul din dreptul staţiei, care adăpostea un sediu al loteriei, se afla la colţul cu strada Apostol Mărgărit:
Revenind pe partea dreaptă, avem o imagine a unor căsuţe specifice zonei (cea din stânga aflându-se la nr. 307), demolate şi înlocuite de blocuri:
Imobilul înalt din dreapta (de la nr. 315) a scăpat întreg, împreună cu alte 2 bloculeţe. Iată cum arată în prezent:
Prima intersecţie importantă era cu strada Agricultori. Fotografia ne arată o bifurcaţie a şinei de tramvaie, la stânga către această stradă, folosită ca şi buclă de întoarcere a liniilor 23 şi 43, către str. Theodor Speranţia:
Dincolo de str. Agricultori au existat 2 blocuri identice cu 4 etaje, cel de la stradă fiind demolat în 1990, deoarece pătrundea pe partea carosabilă. Iată o imagine a celui de-al doilea bloc:
Pe latura opusă, în interiorul unui scuar de formă triunghiulară, se află biserica Delea Nouă, ridicată între 1872-1875. Alături de ea exista azilul de bătrâni „Calist Arhiereul”, după numele ctitorului bisericii; azilul cu 6 camere a fost demolat în 1987, împreună cu clopotniţa.
Vis-a-vis de această biserică se afla un front de case, pe locul cărora s-a construit de câţiva ani un imobil masiv, sediul mai multor instituţii, printre care Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRC):
Pe partea stângă, dincolo de strada Delea Nouă, s-au păstrat 2 imobile vechi, aflate pe intrarea Ştafetei, unul fiind hotelul-pensiune Byblov:
O altă intersecţie importantă este cea cu strada Popa Nan. Locul este cunoscut prin prezenţa aici a sediului Universităţii Hyperion, construit între 1998-2003. Pe colţul respectiv fusese înainte o unitate de tip Aprozar:
În continuare, pe partea stângă se deschidea o străduţă numită Trifoi, având pe colţ un atelier de tapiţerie. Dl. arhitect Gheorghe Leahu a imortalizat frumoasa privelişte într-o acuarelă:
Pe partea dreaptă, la mică distanţă, dl. Dan Vartanian a pozat o casă de la nr. 179, construită în stil eclectic (astăzi demolată):
Şi tot pe dreapta, în zona intrării Platon, dl. Leahu a mai pictat un tablou, în toamna lui 1987 (vedere dinspre strada Medeleni):
Acesta este locul unde ajunseseră demolările la începutul lunii decembrie 1989. Clădirea din dreapta a dispărut, iar cele din stânga au rămas (ulterior cea verde fiind extinsă şi transformată într-un hotel).
Pe aceeaşi parte se afla şi cinematograful Arta, printre puţinele din sectorul 3. În prezent, clădirea are o altă destinaţie, fiind transformată într-o brutărie:
Tot de pe dreapta, avem o imagine a dlui Vartanian de la colţul cu strada Hagiului, către Hala Traian. În depărtare se observă un autobuz al liniei 40 care circula atunci pe str. Traian, precum şi turla ascuţită a oficiului poştal nr. 20:
Casa de pe colţ s-a demolat, pe locul ei fiind ridicat magazinul Someş, specializat în materiale de construcţii:
Pe colţul opus faţă de magazin, în stânga, tot la intersecţia cu str. Hagiului se află un restaurant cu cramă, construit în stil neo-românesc:
Iar din dreptul oficiului poştal am surprins o panoramă a Căii Călăraşilor, către staţia de tramvaie. Ca prin miracol, frontul de clădiri a supravieţuit datorită revoluţiei, care a oprit lucrările de sistematizare:
Dinspre strada Traian se vede latura opusă: clădirea art-deco unde a funcţionat o farmacie (acum sediul unei bănci), poşta, ceasul public de pe colţ din zona florăriei, precum şi nelipsitul panou publicitar:
Tot la intersecţia Traian – Călăraşilor se află şi celebra Hală Traian, inaugurată în 1896, edificiu monumental, având unele elemente comune cu Hala Unirii. Din datele pe care le deţin, era propusă de asemenea pentru demolare:
De pe siteul Primăriei Generale am aflat că s-ar fi hotărât deja lărgirea Căii Călăraşilor, prin demolări pe tronsonul vechi, dar deocamdată lipsesc fondurile necesare acestei acţiuni.
