4 martie 1977, pe Magheru (2)

13 februarie 2011 [Raiden] Bucurestii lui Raiden

Daca episodul precedent a tratat exclusiv distrugerile produse de cutremur pe bulevardul Balcescu (Bratianu), in aceasta parte mergem mai departe spre Piata Romana. Este important de vazut ce pagube s-au produs pe bulevardul Magheru (Take Ionescu), dupa seismul din 4 martie 1977.

Desi multi spun ca intre Piata Universitatii si Piata Romana se intinde bulevardul Magheru, nu este chiar corect. Concret, el incepe dupa intersectia bulevardului Balcescu cu strada C. A. Rosetti. Si pe aceasta portiune de drum au cazut imobile, in timp ce altele s-au prabusit doar partial. Cazurile concrete, in aceasta a doua parte a mini-serialului dedicat cutremurului din ’77. –>

BLOCUL SIMU se gaseste in perimetrul delimitat de strazile Franklin, Anastase Simu si bulevardul Magheru. Este un imobil de mai mici dimensiuni, construit in anii ’30 ai secolului trecut. Desi stilul este modernist, intervin si cateva elemente art-deco.

In seara zilei de 4 martie 1977, mai mult de jumatate din blocul Simu s-a prabusit. A ramas in picioare doar partea dreapta, dinspre strada Anastase Simu.

Surprinzator, acest imobil nu a fost demolat dupa indepartarea molozului. A fost refacut si este aproape identic cu originalul! Totusi, ochiul avizat observa ca partea dreapta (veche) este mult mai coscovita, mai imbatranita si mai degradata ca partea stanga (noua).

Elementele care fac acest bloc deosebit sunt cele doua ornamente de pe fatada principala. Doar un singur ornament original s-a pastrat, cel din dreapta, in stil art-deco. Reprezinta muza modernista a inspiratiei, care se sprijina pe blocul Simu, din care se vede doar o parte. Nu am idee cum arata ornamentul original din partea stanga, nu am gasit nicio fotografie. Cel refacut reprezinta un sportiv in maieu si pantaloni scurti, care tine in mana un ciocan. Este, dupa parerea mea, o reprezentare proletara a intrecerii socialiste si a muncii. Diferenta stilistica dintre cele doua ornamente este clara.

BLOCUL CASATA se gasea la intersectia strazii Take Ionescu (fosta Nikos Beloianis inainte de 1989) cu bulevardul Magheru. Ca si blocul Scala, era o realizare modernista frumoasa si care facea cinste bulevardului avangardist. Fusese ridicat tot in anii ’30.

Foto: Willy Pragher.

De pe terasele acestui bloc se putea privi in gradina alaturata, impartita de doua case vechi. Respectiva gradina a devenit cunoscuta drept „Leonida”, dupa blocul modernist de langa Casata (cunoscut azi drept sediu al OTV).

Dreapta: detaliu al unei ilustrate luate de aici.

In anii ’30, langa blocul Casata se gasea statuia lui Take Ionescu, distrusa mai apoi de comunisti. Pe locul ei este astazi gura de metrou „dinspre KFC”, cum o stie majoritatea lumii. Prin anii ’50, la Leonida functiona deja o terasa, pe o parte din fosta gradina. Terasa s-a extins ulterior.

Stanga sus: blocul Casata la putin timp dupa cutremur.

La cutremurul din 1977, partea „mai inalta” din blocul Casata s-a prabusit. Desi casa in care locuise Take Ionescu era lipita de bloc, aceasta a scapat. Blocul, insa, a trebuit sa fie in totalitate demolat, intrucat partea ramasa in picioare nu mai era sigura. Pentru o scurta vreme, Leonida vecina a mai continuat sa functioneze.

Noul bloc Casata, in anul 2009.

Fireste, noul bloc Casata, de dupa 1977, ilustreaza tendintele arhitectonice ale Epocii de Aur, asadar este mult mai urat. S-au incercat acolo niste balcoane curbate pe colt, insa efectul nu e tocmai cel scontat. Pentru cunoscatori, la parter se afla in prezent localul „Everest”.

intre anii ’80 si prezent – zona Casata.

„La pachet” cu demolarea ramasitelor vechiului bloc Casata a venit si demolarea gradinii Leonida si a celor doua case. Pe locul lor s-a inaltat un alt bloc socialist semet. In tandem cu noul Casata, acesta a blocat accesul masinilor pe strada Take Ionescu dinspre bulevardul Magheru si a intrerupt accesul cu masina pe acolo catre Piata Lahovari. La parterul acestui bloc se gaseste astazi un restaurant McDonald’s (Mac-ul din Romana).

Detaliu al unei ilustrate de aici.

BLOCUL PALLADIO ar putea suna nefamiliar majoritatii bucurestenilor de astazi. Este vorba de imobilul din Piata Romana, construit in unghiul format de bulevardul Take Ionescu (Magheru) si strada Mendeleev, imobilul „cu BCR”.

Romana cu blocul Palladio in 1952. Statuia lui Lascar Catargiu avea sa dispara in scurt timp din mijlocul pietei.

Blocul Palladio era o alta constructie de anvergura a perioadei moderniste in Capitala si depasea la inaltime Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale (ASE de astazi).

Blocul Palladio in 1955, detaliu al unei ilustrate de aici.

In perioada comunista, la parterul blocului Palladio s-a deschis beraria „Turist”, foarte cunoscuta in epoca. Astazi, in acest spatiu functioneaza BCR Cafe – Turabo.

Blocul Palladio in prezent.

Imobilul a fost afectat de seismul din 1977, pierzand din inaltime si necesitand o consolidare puternica. Aceasta consolidare a schimbat radical aspectul cladirii. In zilele noastre, putine lucruri mai amintesc de vechea infatisare, evident, mai inspirata.
Au aparut balcoane inestetice pe partea dinspre Piata Romana, iar varful blocului pare „neterminat”, deoarece cel vechi nu a mai fost refacut.

In mare, acestea ar fi principalele puncte „fierbinti” de la cutremurul din ’77 de pe bulevardele Balcescu si Magheru. Urmatoarele doua episoade vor fi dedicate altor zone din oras.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign