Cu totii ne aducem aminte de vacantele petrecute in casa bunicilor de la tara cand beam apa de la cismea, bunica ne spala hainele cu sapun de casa la rau si bunicul taia lemne pentru foc . Aceast tip de viata auster si totusi atat de benefic sanatatii mentale si fizice umane este reinventat si readus la viata in ceea ce numim astazi eco-satele sau “eco villages” .
Cum a inceput totul?
In anul 1991 Robert Gilman a folosit pentru prima data conceptul de eco-village care inseamna o comunicate rurala sau urbana care isi propune sa traiasca intr-un mod cat mai prietenos cu mediul prin intergarea activitatilor umane in mediul natural.
Principiile pe care se bazeaza acest mod de viata sunt inegrarea diverselor aspecte si viziuni ecologie de ultima generatie cum ar fi constructiile ecologice, energiile alternative, productia si comercializarea de produse cu un impact cat mai scazut asupra mediului ,permacultura prin care proiecteaza mediul astfel incat acesta sa se auto-sustina. Se bazeaza pe principii ecologice si biologice, folosind de multe ori modele care apar în natura, pentru a maximiza efectul si a minimiza munca.
Aceste comunitati incearca sa isi obtina o independenta totala fata de mediul urban suprapopulat si industrializat.De aceea comunitatile realizeaza un comert redus la maxim cu produsele bio pe care le obtin in culturile proprii.
Un alt pas spre universalizarea conceptului
In 1996 satele ecologice din toată lumea s-au unit în Reţeaua Globală de Sate ecologice – Global Ecovillage Network (GEN). Pentru comoditate ea este constituită din trei sectoare: GEN – Europe uneşte aşezările ecologice din Europa şi Africa, ENA (Ecovillage Network of Americas) în care intră comunităţile din America de Nord şi de Sud şi GENOA (GEN Oceania and Asia) – uneşte satele ecologice din Australia, Noua Zeelandă, Oceania şi Asia. În fiecare an, reprezentanţii din toate satele ecologice din reţeaua GEN – Europe se întâlnesc la o asamblee, într-un sat ecologic – de fiecare dată în altul. Aceste întâlniri, de obicei, poartă un caracter neformal – aici are loc schimbul activ de informaţie şi experienţă, apar legături şi proiecte noi. Oficiul reţelei GEN – Europe care joacă un rol de informare şi coordonare, tot timpul se mută dintr-un ecovillage în altul. Asociaţii mei din reţeaua GEN, conştientizând impasul civilizaţiei moderne distructive au văzut în mişcarea satelor ecologice apariţia noii ordini mondiale durabile şi au pus pe emblemă reţelei globale de ecovillage inscripţia “Bine aţi venit în Viitor!”
Marturii din…viitor
In 2009 aparea un articol in ziarul Adevarul in care doi romani plecati la captul lumii in Piracanga, Brazilia ne povesteau experienta lor intr-un eco village. Povestea lor e simpla: doi oameni te top, cu slujbe bine platite in Bucuresti se hotarasc sa participe la o scoala de voluntari in Norvegia avand ca destinatie finala o misiune umanitara in Africa.
Intre timp Laura afla insa ca este insarcinata, lucru ce pune capat visului lor de a ajunge in Africa. Romanii nostrii descurcareti se reorietneaza si descopera eco village-ul din Brazilia.
Fericire = a locui intr-un eco village
Cel putin aceasta e impreisa pe care ne-o lasa spusele Laurei si ale lui Florian, care cu putinii bani stransi de acasa isi incep aventura in Brazilia:
„În Piracanga am ajuns căutând o comunitate de oameni care împărtăşesc aproximativ aceleaşi valori şi credinţe: fericirea din lucrurile simple, consum cât mai puţin, respect pentru tot ceea ce înseamnă fiinţă – fie ea om, plantă, animal, insectă sau piatră, respect faţă de Pământ şi de roadele lui“, explică Laura decizia familiei.
„În casa închiriată în care stăm avem frigider, maşină de spălat, aragaz, apă curentă caldă şi rece, curent electric de la panourile solare, internet, avem tot ce ne trebuie“, arată Laura.
Membrii unui ecosat sunt uniţi prin valori comune ecologice, social-economice şi cultural-spirituale. Un ecosat este desori compus din oameni care au ales o alternativă pentru sistemele centralizate de furnizare de energie electrică, apă şi canalizare: „În ecosatul de la Piracanga energia electrică vine, de exemplu, de la soare, prin panouri solare, fosele septice sunt săpate în pământ şi reciclate cu ajutorul bananierilor, apa se extrage şi ea direct din pământ şi se foloseşte cu grijă, toate produsele de spălat sunt 100% ecologice, tot gunoiul se separă şi se reciclează – din resturile de mâncare se fabrică compost. Învăţăm să ne producem singuri mâncarea – legume, fructe, facem pâine în casă şi căutăm să poluăm cât mai puţin, să consumăm cât mai puţin“, mai spune Laura.
Pe langa constiinta impacata ca traiesc o viata in sanul naturii care le ofera tot ce isi doresc, care ar fi totusi formula care defineste starea de spirit a acestui eco village? Afirmatia Laurei reprezinta o marturie demna de luat in seama daca vreodata ne vom satura de viata tumultoasa a orasului.
„Bucuria de a-ţi trăi viaţa ca o vacanţă, de a nu te grăbi, de a respira, de a avea timp cu adevărat pentru tine, pentru cei dragi, pentru prieteni, pentru conversaţie, pentru privit în jur. Odată ce ai gustat din libertatea asta, nu te mai poţi întoarce în sistem. Nu ne mai dorim asta. Fericirea stă în lucruri simple“
Si noi?
Se pare ca Romania, cu oazele ei de pace care abunda in elemente naturale nu se lasa mai prejos. In ultima perioada cei pasionati de eco turism si mediu au lansat deja proiecte pentru eco sate. Un astfel de proiect poate fi vizualizat la http://www.alvalia.ro
Acesta ne propune integrarea intr-o comunitate pentru cei care iubesc natura si contactul direct cu ea. Comunitatea se va dezvolta utilizand tehnologii prietenoase cu mediul si se va intetine prin comercialiarea de produse eco si produse artizanale cat si prin implementarea eco turismului.
Acesta este unul dintre multele proiecte care incep sa ia contur in aceasta perioada. Salutam aceste initiative remarcabile si speram ca eco satele sa capate amploare si la noi in tara.
http://www.alvalia.ro/
http://permacultura.alvalia.ro/
www.wikipedia.com
