1944: Bombardamente in Bucuresti (2)

02 martie 2011 [Raiden] Bucurestii lui Raiden


Partea a doua a articolului dedicat bombardamentelor aliate din primavara lui 1944 continua „turul” zonelor afectate. Fotografiile de arhiva in premiera arata distrugerile, iar cele actuale cat de mult s-a schimbat sau nu respectivul loc.

Foarte important de retinut este faptul ca nu prezint toate zonele si imobilele afectate, ci doar pe cele din setul de poze in posesia caruia am intrat.–>

In prima jumatate, am precizat ca Scoala Superioara de Razboi, proaspat terminata, nu a suferit avarii majore, insa cartierul inconjurator – Cotroceni – da. O zona rezidentiala colorata, cu vile pretentioase si case cochete, prezentata in griurile razboiului.

Palatul Cailor Ferate Romane, actual Minister al Transporturilor, era in constructie cand a inceput razboiul. Situandu-se in vecinatatea Garii de Nord si Caii Grivitei, puternic lovite, cateva bombe au cazut si aici, indeosebi peste casele de langa Palat.

Este convingerea mea ca aceste case ar fi fost demolate de regimul comunist chiar daca nu ar fi fost bombardate. Acest lucru s-ar fi intamplat la sistematizarea din anii ’50-’60 a strazii Garii de Nord si bulevardului Dinicu Golescu.

Un obiectiv industrial de marca al Bucurestilor vechi erau Atelierele „Cartea Romaneasca”, printre cele mai vechi tipografii de la noi. Acestea se gaseau pe Soseaua Bonaparte (azi bd. Iancu de Hunedoara), la intersectia cu Calea Dorobantilor. In poza din 1944, se observa poarta si gardul initiale, disparute.

Reparat dupa razboi, complexul industrial a intrat in paragina dupa 1990 si, in cele din urma, a suferit o demolare partiala (s-au pastrat doar fatada principala si o anexa) pentru a fi transformat in Metropolis Center, pe modelul Casei Paucescu.

Si la Piata Natiunii (Unirii) au cazut bombe. Un exemplu este imobilul cu magazin de coloniale la parter, situat la intersectia bulevardului Maria cu strada Carol (dupa 1947, intersectia bd. Cosbuc cu str. 30 Decembrie, azi intesectia bd. Bratianu cu bd. Coposu).

Astfel, am aflat ca biserica Sf. Ioan-Nou fusese ascunsa de ochii trecatorilor si inainte de comunisti. Imobilul bombardat a fost apoi demolat, iar biserica a capatat vedere la strada. In timpul regimului Ceausescu, casele de pe Calea Calarasilor (azi bd. Coposu) au fost demolate (pe locul lor este sensul de mers spre Sf. Vineri), biserica a fost translata, iar in fata ei, pe colt, a aparut blocul cu magazinul Intersport.

Actiuni de indepartare a urmelor bombardamentelor, la intersectia Caii Mosilor cu strada Gral. Florescu.

O perspectiva identica este imposibila astazi, intrucat pe locul liber din poza veche s-a ridicat un imobil postbelic.

Si Lipscanii au suferit in 1944 de pe urma atacurilor Aliatilor. Astazi, portiunea din strada Lipscani care merge in Splai, spre Mihai-Voda, nu mai pastreaza urmele razboiului.

Daca in cazul imaginii precedente am putut sa reconstitui oarecum perspectiva, in cazul acesteia nu am putut. La noi nu exista notiunea de toaletare a copacilor, acestia cresc aiurea si acopera totul. Privind inapoi pe strada Lipscani cum urca spre Calea Victoriei, de remarcat ca imobilul cu „Imprimeriile Romanesti” la parter a fost reparat si astazi, acolo este o cafenea.

Aspect de pe strada Sarindar (azi strada Constantin Mille), coborand spre strada Brezoianu si Palatul „Universul” in 1944 si astazi. Casa de langa Hotelul Capitol (dreapta) a suferit simplificari de fatada, iar turla interesanta a unei case mai departate a disparut.

Intersectia strazii Sarindar cu Calea Victoriei, la Casa Capsa. Se justifica astfel discontinuitatea fatadei refacute a Casei Capsa.

Pe langa acest lucru, cladirea cu doua etaje din continuarea frontului de case al Capsei a disparut in anii comunismului (nu stiu daca la cutremurul din 1977), iar pe locul ei a fost inaltat un bloc socialist oribil, parca teleportat din centrul civic al unui orasel provincial sistematizat.

Strada Ion Campineanu, privita dinspre Calea Victoriei, atunci si acum. Zona a fost in mare proportie reconfigurata dupa razboi, in urma daunelor. In stanga pozei de epoca se observa o fatada laterala a Teatrului National. In dreapta, imobilul interbelic supravietuieste, insa casele din continuarea sa, nu. Interesanta reclama „Kandia Bombonerie”.

Cand s-a realizat ansamblul de blocuri „Piata Palatului RPR”, care a stricat zona din spatele Palatului Regal pana inspre strada Luterana, pe Ion campineanu a aparut un bloc stalinist, lipit de cel vechi. Pe locul caselor de mai jos, a rasarit un imobil postbelic cu multa caramida rosie pe fatada.

Apropiindu-ne de Piata Palatului Regal, observam ca si pe bd. Take Ionescu (actual Magheru), Hotelul Ambasador a fost avariat in mica masura.

Punctul central al Capitalei, centrul de comanda – Palatul Regal. In 1944, noul palat nu era inca gata. Geamurile au fost sparte de suflul bombelor. O comparatie ne arata cat de prost gandit e parculetul din fata Ministerului de Interne, cu tot cu cartoful pe bat („Memorialul Revolutiei”). Palatul Regal nu se mai vede! In fotografia veche, este vizibila si statuia Regelui Carol I, disparuta.

Aripa Stirbei-Voda a Palatului Regal, inca in constructie la data fotografiei initiale. Nu am avut cum sa pozez la fel, punctul de luare a perspectivei fiind fix pe mijlocul strazii C. A. Rosetti, foarte circulata in zilele noastre.

Distrugeri importante au fost si la Hotelul Athenee Palace. Gradina Ateneului devenise teren viran, dar foarte afectat a fost imobilul dinspre fosta strada Imperiala (aflata pe locul aripii Stirbei-Voda a noului Palat). Pe locul acestui imobil, demolat dupa 1945, este astazi prelungirea strazii Stirbei-Voda, executata in timpul regimului Dej.

Vedere a Hotelului Athenee Palace si a Caii Victoriei. Hotelul in mare parte arata la fel. As fi preferat sa se pastreze firma art-deco (reparata si mentinuta pana dupa 1990), dar noii patroni de la Hilton au decis altfel.

Se mai vede si imobilul MICA din cadrul complexului Nestor, care includea si Hotelul Splendid Parc (bombardat). Dupa cutremurul din 1977, pe locul tuturor acestor imobile s-a ridicat Hotelul Bucuresti, transformat recent in Radisson SAS (Madonna stie, ca a stat acolo).

Micile case din plan indepartat care nu au au fost lovite nici de bombe, nici de cutremur, au fost demolate „la pachet” in 1977, pentru ridicarea unor blocuri anonime. Este cel mai urat segment din Calea Victoriei.

Dupa 23 August 1944, Romania a incetat ceea ce comunistii numeau „criminalul razboi antisovietic” si a inceput razboiul antifascist. Gresit. Aliatii erau mai multi, iar fascismul si nazismul sunt ideologii care se intersecteaza, insa nu se suprapun.

In final, alte imagini cu locuri si imobile neidentificate. Orice ajutor in identificarea lor este apreciat! Cu aceasta inchei articolul dedicat bombardamentelor aliate, insa nu si seria fotografiilor in exclusivitate.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign