O copie bucureşteană a unui palat parizian

25 octombrie 2011 Silvia Colfescu Bucurestii in istorie

Pe aleea Alexandru 1-3 colţ cu Bd. Aviatorilor se află casa Ioan G. Manu (1872-1959) / Max Auschnitt. A fost construită (1915) de arhitectul Grigore Cerkez. Ultima renovare a clădirii a avut loc în 2006, sub conducerea arh. Camil Roguski.

Clădirea monumentală, de stil Ludovic al XIV-lea, este copia coformă a palatului Biron din Paris. Palatul Biron, care adăposteşte astăzi muzeul Rodin, a fost construit între 1728-1731 de către unul dintre membrii familiei de arhitecţi francezi Gabriel, anume Jacques Gabriel, tatăl marelui arhitect Jacques-Ange Gabriel, creatorul Micului Trianon de la Versailles, al palatelor din piaţa Concorde din Paris, al clădirii Scolii Militare din Champ de Mars din Paris etc. Tatăl, un arhitect nu atât de genial precum fiul său, era un excelent constructor, dar nu foarte talentat în domeniul decoraţiei, astfel încât lucra în colaborare cu un creator-desenator de ornamente. La palatul Biron a lucrat cu Jean Aubert.

Palatul, situat în Faubourg Saint-Germain din Paris, a fost construit iniţial pentru un peruchier bogat, Abraham Peyrenc de Moras. Vândut la moartea lui ducesei de Maine, palatul a trecut apoi în mâinile lui Louis Antoine de Gontaut, duce de Biron, devenit mareşal al Franţei în urma faptelor sale de arme. După multiple avataruri, la începutul sec. XX palatul a fost împărţit în … unităţi locative, iar în câteva încăperi ale sale şi-a făcut atelier sculptorul Auguste Rodin. Strădaniile lui au dus la transformarea întregului palat în Muzeu Rodin.

Copia sa din Bucureşti a fost construită de magistratul Ioan (Iancu) Manu, căsătorit cu Zetta Cantacuzino, nepoată a celebrului Grigore Gh. Cantacuzino „Nababul”. În 1932, în urma crahului băncii Marmorosch-Blank, magistratul îşi pierde cea mai mare parte a averii şi este nevoit să vândă casa. Ea trece în proprietatea industriaşului Max Auschnitt. După preluarea puterii de către comunişti a locuit aici primul-ministru Petru Groza. Apoi, casa a devenit sediu al Ambasadei Argentinei. După 1989 a fost retrocedată moştenitorilor Auschnitt. A fost cumpărată în 2006 de G. Becali, care, ca o contribuţie originală la arhitectura clădirii, a cerut arhitectului Camil Roguski, care s-a ocupat de renovare, să aurească din belşug reliefurile şi ornamentele de pe faţade, precum şi ornamentele din interioare. Faţada principală a edificiului se desfăşoară pe Bd. Aviatorilor, în retragere faţă de aliniament.

Update. Doritorii de senzaţii tari pot căuta pe Google „Palatul Becali. Poze”. Dacă bat aceste cuvinte magice în caseta Google, răsplata va fi măreaţă: nici în cele mai delirante coşmaruri nu şi-ar putea închipui cineva valul de aurării năprasnice care umplu casa fostă Manu/Auschnitt, mobilele pretenţioase de o urâţenie fulminantă, gustul îndoielnic reprezentat în cea mai evidentă formă a sa. Sărmanii Iancu Manu şi Zetta Manu-Cantacuzino! Probabil că se răsucesc în mormânt văzând, de pe lumea cealaltă, cum a ajuns eleganta clădire copiată după capodopera lui Jacques Gabriel!

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign