Piata Teatrului.Hotel Continental

27 noiembrie 2011 Dan Rosca Bucurestii lui Rosca

Locul unde este Hotelul Continental

arata cu totul altfel acum un veac si jumatate.

Incepem cu aceeasi schema a Pietei …

Intr-o fotografie facuta in 1856 de la fereastra vechiului Teatru National de L.Angerer se vede in prim plan (stanga) casa lui Iancu Ghica, avand fatada la Podul Mogosoaiei, construita la inceputul veacului al XIX-lea (in aceasta casa s-a nascut la 1816 marele om politic si diplomatul Ion Ghica). Alaturi este grajdul consulatului austriac. [ Dupa nici 30 de ani pe locul Casei Ghica se va construi Hotelul Continental ].

In spate se observa Biserica Sf Nicolae Dintr-o Zi (cu vechea turla) si fosta Mahala Popa Manea.

Parterul Casei Ghica era deja inchiriat ; aici functiona magazinul de mode pariziene al lui Josef Lukasiewicz.

In anii 1860 casa este vanduta belgianului Charles Brofft. Intr-o fotografie a lui Baer observam Podul Mogosoaiei in fata Teatrului cel Mare, Casa Ghica devenita Brofft prin fata careia trece un grup de sacagii [alaturi,  in dreapta, o cladire fusese recent construita – despre ea vom discuta la momentul potrivit]. Parterul casei are deja alti chiriasi.

Magazinul de palarii barbatesti al francezului Jobin tocmai se mutase aici din Hanul Cretulescu  [care se gasea in jurul frumoasei biserici Cretulescu, langa Palat], unde avusese primul sediu. Negustorul Jobin adusese de la Paris noul model de palarie inalta, cilindrica si satinata, “cilindrul” – la noi se va incetateni sub numele de “joben”, de la numele comerciantului Jobin.

Alaturi vedem magazinul lui Karl Knappe. Knappe infiintase in 1849 primul magazin  de articole de menaj si de lampi din Bucuresti, in Hanul Dedu, fst Han Greceanu. In acelasi an Knappe ilumineaza Podul Mogosoaiei cu felinare care foloseau uleiul de rapita, iar in 1854 introduce acest sistem si la Teatrul National. In 1860 Hanul Dedu a fost daramat [peste ani aici s-a const Palatul Nifon CVC colt cu Str Doamnei]. Atunci pravalia Karl Knappe s-a mutat in Casa Brofft  <Zoom + invert colors> :

In 1865 ??  In scurt timp 1870 ??? Charles Brofft modifica radical cladirea si ii adauga inca un etaj, transformand-o intr-un hotel de lux – Grand Hotel Brofft. Hotelul avea 48 de camere, iar restaurantul sau avea specific francez.

Hotelul in anii 1870 :

Alte magazine ocupa parterul imobilului : remarcam magazinul de mode al lui Paul Martin. Negustorul francez vindea doar palarii “cilindru” scumpe :  “ … palariile lui Paul Martin costau 20 de lei una si nu erau de nasul tuturor ca sa la poarte …”  <Zoom + invert colors> :

O fotografie facuta de Carol Popp de Szathmari in 1865-1870 ne infatiseaza Casa Torok-Fialkowsky (stanga), Grand Hotel Brofft acoperind partial Casa Vanic :

Unul din primii oaspeti ilustri ai hotelului este printul Joseph Napoleon, varul imparatului Napoleon III, sosit in misiune la Bucuresti :

In 1872 si 1873 poetul Vasile Alecsandri beneficiaza de confortul acestui hotel.

Ziarul “Pressa” din 2 septembrie 1877 descrie o scena petrecuta in fata Hotelului Brofft, in zilele Razboiului de Independenta : “ … Ieri dimineata,  trecand pe Podul Mogosoaiei, observaram o mare animatiune in Piata Teatrului si inaintea hotelurilor Bofft si Hugues  [hotelul vecin]. Lumea era adunata in numar mare si citea cu multa aviditate un ziar aparut de curand si care are denumirea “Natiunea Romana”. Dar care era stirea publicata de numitul ziar ce provoca atata animatiune in public ? La “ultimele stiri”, cu litere compacte, se facea cunoscut cetatenilor noutatea inveselitoare, asteptata si dorita de orice inima romaneasca, ca armata principelui Carol a luat Plevna …”. [De fapt, ziarul “Natiunea Romana” editat de Caragiale si Frederic Dame, spre a ridica moralul bucurestenilor care asteptau cu inima la gura soarta razboiului contra Turciei, anuntatase cu anticipatie caderea redutei Plevna !!!].

In decembrie 1877 aici locuieste pt cateva zile, ca prizonier de razboi, aparatorul Plevnei, eminentul militar – generalul turc Osman Nuri Pasa.

Ostasii romani trecand pe Podul Mogosoaiei, il recunosc in balconul Hotelului Brofft pe viteazul comandant si ii prezinta onorul militar, dupa regulile respectului ostasesc.

 

In 1880 gasim ca nou proprietar al hotelului pe Jacques Elias, bancher, industrias, filantrop si fost consilier al regelui Carol I  [ J.Elias era si proprietarul Hanului Patria situat in spatele Magazinului Cocor, care s-a numit si Hotel Elias ; fundatia lasata prin testament de J.Elias a permis construirea in 1936 a spitalului care ii poarta numele si care, prin dotari, a fost in epoca cel mai modern din Europa].

Din cauza unor vechi vicii de constructie, Elias demoleaza Hotelul Brofft si construieste un nou hotel. In 1884 se deschide H.Continental cons in stilul Renasterii germane dupa proiectul arh Rittern Forster, hotel de inalta clasa in Bucurestii acelor ani, alaturi de Hotel Imperial, Grand Hotel du Boulevard si Hotel de France, toate situate pe Calea Victoriei.

Hotelul Continental avea propriul restaurant, cu bucatarie frantuzeasca ; in 1900 aici se deschide unul din primele baruri din capitala – Luncheon-Bar.

Continentalul a gazduit oaspeti mai putin faimosi decat antecesorul sau, dar magazinele de la parter au avut, toate, mare cautare printre bucuresteni.

“Magazinul Conservatorului” [al fostului Partid Conservator] a fost printre

primii chiriasi ai hotelului.

Grand Hotel Continental in 1901, vedere spre Str Regala :

La inceput de veac XX, magazinul de delicatese culinare al lui Serbanescu a rezistat doar putina vreme concurentei lui Dragomir Niculescu de vizavi.

Hotelul Continental si Piata Teatrului National in 1908 :

Reprezentanta Companiei navale LLOYD-BREMEN a avut un timp sediul aici ; in vremea cand calatoriile cu avionul erau doar un vis, vapoarele rapide ale companiei faceau legatura cu Americile, cu Extremul Orient sau cu Australia :

Cele mai longevive firme au fost Drogheria “Venus” si Magazinul de incaltaminte fina SCHUL ; arhitectura Pietei se schimbase – aparuserea blocurile, pe Str Regala se ridicasera hoteluri noi, dar VENUS si SCHUL au ramas pe loc :

In anii interbelici, restaurantul a oferit bucatarie romaneasca precum si pe neantrecutul violonist Grigoras Dinicu. Printre oaspetii localului au fost mari oameni politici : Constantin Argetoianu, Nicolae Titulescu si I.Gh. Duca, dar si mari scriitori ca Sadoveanu, Goga, Liviu Rebreanu.

La sfarsitul anilor ’30 Piata Teatrului era schimbata, ceva din vechiul farmec se pierduse. Gheorghe Crutzescu [1890-1950] declara cu nostalgie : “… Au pierit muscalii de pe Piata Teatrului, a pierit gradinita cu trandafiri, batranii castani [care erau langa Teatru] au fost scosi, terasa [Otetelesanu] e inlocuita cu imobilul telefoanelor …” ,  “ … Ce frumoasa era Piata Teatrului vara, in anii tineretii mele !  In aer plutea veselie. In gradina terasei  [Otetelesanu] , sub tei, canta orchestra ; printre mese forfoteau vanzatorii de alune americane, de fisticuri … batranii castani din fata Teatrului isi scuturau podoaba inflorita ; din scuarul micut  [din fata Teatrului]  se ridica miros de iarba si de trandafiri, tigancile cu lalele, bujori sau crini, erau pe trotuarul din fata Continentalului, ca un parter viu de flori ; comisionarii cu chipiu rosu asteptau la coltul Regalei sa duca buchetul sau biletelul si, aliniati ca la o parada, cu trasurile sclipitoare, hamurile si alamurile “luna” [lustruite], si caii negri cu coada pana la pamant, mai luciosi ca oglinda, asteptau rabdatori, impunatori, nepasatori – muscalii.”

—————————————-

Hotelul Continental, restaurat in anii ’70, redeschis acum o luna dupa alti 3 ani de reparatii si modernizari, ofera acum un confort de 5 stele clientilor sai. Mica terasa din Str Campineanu a fost desfiintata, facand loc unei intrari impozante in hotel.

 

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign