Warning: Use of undefined constant url - assumed 'url' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home4/bucurest/public_html/wp-content/themes/bucurestii-v2/single.php on line 17

Romania si PIB -ul mondial. O comparatie de pe la 1870 incoace

04 decembrie 2011 Dan Popa Hymerion

Context: Inainte de 1860, leul era mai degraba o moneda “de socoteală” nu una reala. Circulau in paralel circa 65 de monede străine, fiecare cu propriul curs, ceea ce era destul de dificil. Degeaba au incercat unii sa pună ordine în circulaţia monetară ( la o paritate de un galben aur: 33 de lei), ca nu

s-a reusit.

În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem  fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.

Inre 1900 si 1913, treaba mergea aparent bine. Bugetul era chiar pe excedent, ceea ce nu mai vazuse demult Romania si nici nu urma sa vada in graba. Practic, marele efort financiar făcut în războiul de independenţă din 1877 a dus la deficite mari pana pe la 1900. Culmea, impozitarea celor bogati a echilibrat atunci bugetul Statului. Dar sa nu anticipam chiar in halul asta.

Primul împrumut extern a fost făcut în 1864 la o bancă engleză. După venirea regelui Carol împrumuturile au fost “mutate” catre Germania. Conditiile(conditionalitatile, am zice azi” erau dure, iar ceea ce a declarat mai zilele trecute Basescu (legat de solicitarea strainilor de a se privatiza un sector sau altul) era floare la ureche. Pe la 1865,  pe lângă dobânzile mari, trebuiau concesionate în special terenuri petroliere şi minere, servicii de navigaţie fluvială şi maritimă. Cea mai mare parte a datoriei publice a României era externă- 88%.
Dupa doi ani de neutralitate , Romania a intrat in razboi. V-ati prins, deficitele au inceput iar sa sara in aer. Pentru a le acoperi, (in 1918 ajungeau la 1.273,2 milioane lei), guvernul a recurs la un noi împrumuturi în valoare totală de 1,2 miliarde lei. Mai adaugati  banii tipăriţi de Banca Generală ce a căpătat dreptul să emită monedă după ocuparea ţăriide catre  trupele germane, în valoare de peste 2 miliarde lei – cu care după ce se cumpărau produsele de către ocupanţi – practic moneda nu mai avea nici  valoare, nici  acoperire – banii de ocupaţie putând fi tipăriţi la discreţie.


Petrolul – exploatarea, prelucrarea şi comercializarea produselor – era concesionat pe timp de 30 de ani unui consorţiu german-austro-ungar la preţurile stabilite de acesta. Timp de 9 ani – până în 1926 – România trebuie să dea Puterilor Centrale surplusul de cereale la preţul stabilit de acestea.

Etapa cuprinsă între 1922-1928 este considerată ca o etapă de stabilitate, de dezvoltare. Producţia industrială a crescut simţitor, au fost rezolvate problemele procurării materiei prime prin atragerea în circuitul economic mondial a unor ţări din Asia, Africa şi America Latină. În urma unor intense măsuri financiare s-a reglementat circulaţia bănească europeană în 1924. A sporit comerţul mondial, anul 1925 fiind cel mai ridicat nivel interbelic. Dezvoltarea economică mondială a avut un caracter inegal de la un stat la altul, fapt ce va alimenta puternice contradicţii între state.
Marea Depresiune . Între anii 1929-1933 – economia mondială este zguduită de o puternică criză economică, ce a cuprins întreaga viaţă economică socială şi politică.


Producţia industrială a scăzut în 1933 cu aproximativ 37% faţă de anul 1929. Criza a cuprins şi agricultura, preţurile produselor agricole au scăzut aproape la un sfert. Cel mai mult au suferit ţările mici întrucât marile puteri au încercat să iasă din criză pe seama statelor mici.
Perioada 1934-1939 s-a caracterizat printr-o anumită depresiune ce a urmat crizei. De fapt perioada de criză nu a fost definitiv înlăturată, agricultura rămânând în cele mai multe ţări în criză. Aceasta este perioada de ascuţire la maximum a contradicţiilor dintre stat – contradicţii ce vor duce la declanşarea celui de-al doilea război mondial. În această perioadă principiile liberalismului economic au fost tot mai mult abandonate apărând doctrine economice noi – neoliberalismul social democratic.

Sursa graficelor o reprezinta Maddison (Word Economy) si Istoria Economiei Romanesti.

In postul urmator, despre masurile de reforma fiscala luate in Romania, vs cele luate in tarile din jur, dupa criteriul dinamicii veniturilor bugetare. Potrivit lui Papacostea, in Romania medievala fiscalitatea era întemeiată pe o economie covârşitor agrară si se alimenta aproape in exclusivitate din producţia economiei rurale; în cadrul acesteia, creşterea animalelor era principalul izvor de venituri. Cunoscând aceasta, boierii consilieri sugerau austriecilor- în momentele când incasarile erau  în impas-  adaptarea termenelor de încasare la ritmul comerţului de animale, invocandu-se păsuiri până la sosirea negustorilor sud-dunăreni, „… cărora săracii vânzându-le animalele lor… vor putea mai cu uşurinţă să facă faţă contribuţiei” (Papacostea). In secolul XVIII, evaziunea fiscala depasea 50% si se datora in principal, boierilor (categoriei de populatie cu venituri ridicate).

In Sparta, din cauza ca cei batrani ajunsesera mai multi decat cei tineri (vezi Romania azi), cei care aveai 3 copii erau scutiti de gardă; cetăţeanul care are patru este scutit de orice impozit.  (Aristotel, Politica).

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign