O scurtă plimbare pe bulevardul Ferdinand (I)

15 februarie 2012 G. Graur [Aventurierul] Detectiv printre umbre

Elegant şi impunător, bulevardul Ferdinand creează o senzaţie plăcută oricărei persoane care are ocazia să-l tranziteze. Se întinde între Piaţa Pache Protopopescu (rondul de la Izvorul Rece) şi Bulevardul Gării Obor. Din fericire, a scăpat întreg în cea mai mare parte, nefiind inclus în programul de sistematizare. Doar câteva zone punctuale au fost „retuşate”.

Vă propun să îl străbatem împreună, începând dinspre centru. Cum am spus, el începe dintr-o piaţă, din acelaşi loc cu bulevardul Pache Protopopescu. Iată harta:

Pe dreapta, în unghiul dintre cele două bulevarde se găseşte Biserica Greacă „Buna Vestire”, construită între anii 1899-1901, iar după ea urmează Ambasada Greciei:

Pe latura opusă se întind mai multe clădiri, dintre care două mi-au reţinut atenţia. Prima din ele prezintă un amestec de stiluri arhitecturale – romanic, dar având şi influenţe orientale (turceşti). La parterul ei există un salon de frizerie:

Următoarea casă pare a fi construită în stil eclectic şi destul de veche:

Undeva în dreapta ei se află sediul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Revenind pe partea dreaptă, constatăm existenţa unui imobil masiv cu 2 etaje, ridicat în stil art-deco, având ferestrele acoperite cu obloane de lemn (foto Cristina Iosif):

Ceva mai departe se află o vilă masivă în stil românesc, cu marchiză, aproape de strada Olari:

Iar pe celălalt colţ al străzii Olari se găseşte acest imobil impunător cu 2 etaje, recent restaurat:

Pe parte stângă avem intersecţia cu strada Dimitrie Onciul (1856-1923), istoric, membru titular şi preşedinte al Academiei Române. Imaginea provine de pe Tramclub (1996):

La colţul cu strada Traian există o clădire cu etaj care adăposteşte la parterul său un cabinet de stomatologie, precum şi o unitate de patiserie:

Dincolo de stradă, în mijlocul unei pieţe largi se găseşte un edificiu bine-cunoscut, este vorba de Foişorul de Foc. A fost construit în 1890, la doi ani după demolarea Turnului Colţei, având o înălţime de 42 de metri şi servind ca  punct de observaţie pentru apărarea împotriva incendiilor:

A fost folosit de pompieri până în 1935, când şi-a pierdut rolul, odată cu ridicarea altor clădiri înalte şi introducerea telefoniei. Din 1963 a fost transformat în Muzeu al Pompierilor. Trebuie menţionat că mai există un foişor de foc în cartierul Grozăveşti.

Iată şi o imagine de la înălţime a bulevardului, realizată de pe terasa turnului menţionat (de pe portalul „Bucureştiul meu drag”):

Pe partea dreaptă a pieţei, există un bloc cu 4 etaje, având un magazin alimentar la parter, pe colţul cu strada Iancu Cavaler de Flondor (rezervată exclusiv troleibuzelor, prevedere care din păcate nu se repectă):

Pe partea stângă, imediat după piaţă se află Spitalul de Ortopedie „Foişor”. Inaugurat în 1892, a găzduit până în 1948 Policlinica „Regina Elisabeta” pentru combaterea Tbc-ului osteoarticular. În 1984, odată cu demolarea Spitalului Brâncovenesc, preia clinica de ortopedie de acolo, devenind spital clinic monoprofil:

Vis-a-vis de acest spital există o clădire frumoasă, dar destul de veche, aproape de colţul cu strada Căpitan Ion Vasilescu:

Pe partea opusă corespunde o altă stradă, numită Iancu Căpitanu, având pe colţ un bloc cu 6 etaje, din păcate de o slabă valoare arhitectonică:

Puţin mai departe ajungem la un rond care se formează la intersecţia cu strada Horei. Pe dreapta iese în evidenţă un bloc construit de firma Adama într-un stil modern, de inspiraţie elveţiană:

Văzut din partea cealaltă, rondul este mărginit de încă o stradă, numită General Dimitrie Salmen. Există în acest loc şi o staţie a liniei 14 de tramvaie:

Dincolo de rond am surprins o imagine cu trei clădiri de vărste şi stiluri diferite (cea din dreapta e în stil baroc, iar cea din mijloc e foarte veche, aproape o ruină):

Ceva mai încolo se află un bloc cu 5 etaje, la colţul cu strada Ion Andreescu (pictor, 1850-1882):

Precizez că bulevardul s-a numit la început Ferdinand (în 1900 este atestat astfel), apoi a fost rebotezat Gheorghi Dimitrov (1882-1949) după moartea fostului prim-ministru bulgar şi lider al Kominternului, iar după 1990 a revenit la numele iniţial.

 

(va urma)

 

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign