Diferenţa dintre populism şi susţinerea economiei

11 martie 2012 Business Cover Business Cover

Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu se simte pe „cai mari” în ceea ce priveşte evoluţia economiei din acest an. La fel şi preşedintele României Traian Băsescu, care a lăsat deoparte retorica austerităţii fiscale şi a trecut direct la cea a populismului. De an electoral. Cum premierul se pare că îi ţine isonul, ne putem aştepta la măsuri bune de atras voturi, nu de susţinerea economiei.

Succes sau esec

Succes sau esec

Premierul Mihai Ungureanu a discutat, astăzi, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, întâlnire la care a participat şi tânărul ministru de finanţe Bogdan Drăgoi. Discuţiile s-au axat, conform informaţiilor „exclusive” obţinute de Mediafax, pe majorarea salariilor sau reducerea CAS-ului aferent angajaţilor.

Despre posibila reducere a CAS-ului angajaţilor am scris deja, ar fi bună oricum, chiar dacă nu ar ajuta prea mult angajaţii din sectorul privat. Dar ar fi bună pentur economie în general, orice reducere de taxe este pozitivă pentru mediul de afaceri. Se pare însă că scăderea CAS nu este suficientă. Traian Băsescu a lăsat precauţiile deoparte şi a declarat, la doar câteva ore distanţă de premier, că se urmăreşte „reîntregirea” salariilor de la 1 iunie.

Este evident că nu mai poate fi vorba de măsuri menite să ajute economia şi să creeze locuri de muncă. Ci este doar un populism deşănţat de an electoral, care nu ajută, de fapt, pe nimeni. Îmi aduc aminte de un pamflet american în care se lua în calcul câte zeci de milioane de dolari sunt cheltuite în fiecare an electoral pentru mitimguri, publicitate etc., şi era găsită astfel o soluţie pentru revenirea economiei SUA: să fie în fiecare an alegeri!

Din două variante o alegem pe cea mai proastă

Probabil că aşa ar trebui să fie şi la noi, că în mod sigur s-ar găsi bani şi pentru pensionari şi pentru reparaţii stradale şi pentru anveloparea blocurilor. „Dorinţa” lui Traian Băsescu de reîntregire a salariilor tăiate acum doi ani afectează doar angajaţii din sectorul bugetar. Salariaţii de la privat, care au avut parte de micşorări ale veniturilor chiar mai mari în unele cazuri decât cele ale bugetarilor, pot să mai aştepte până îşi revine economia. La fel şi mediul de afaceri şi şomerii.

Dar bugetarii votează. Sau, cel puţin, aşa speră preşedintele. Şi ar trebui să voteze cu partidul care le-a „dat salariile înapoi”. Un calcul meschin, pentru că nu există garanţii pentru aşa ceva. Şi, cel puţin deocamdată, frizează legalitatea, pentru că legea spune că nu este posibilă majorarea salariilor cu şase luni înainte de alegeri. Ceea ce ar însemna că partidul la putere va face tot posibilul ca alegerile să aibe loc în decembrie, ca să treacă cele şase luni.

În fine. Problema mult mai gravă este că se abandonează încetişor ideea reducerii taxelor pe muncă. Care, chiar dacă nu s-ar simţi direct în buzunarele angajaţilor din sectorul privat (s-ar simţi însă în cel al bugetarilor, drept pentru care partidul la putere câştigă simpatie oricum), ar ajuta mediul de afaceri. Efortul bugetar ar fi similar: majorarea salariilor bugetarilor cu 16% înseamnă un efort financiar suplimentar de 2 miliarde lei din partea statului, iar reducerea cu 5% a CAS înseamnă 2,3 miliarde lei.

Chiar presupunând că bugetul va permite acest efort bugetar, tot este greu de înţeles de ce s-ar alege varianta susţinerii unei singure „clase” sociale, cea a bugetarilor. Să nu fiu înţeles greşit, mi-aş dori ca toţi doctorii, profesorii, militarii şi funcţionarii să aibă salarii duble faţă de prezent. La fel şi pensiile, mai ales că ultima categorie inclusde oameni care au plătit toată viaţa taxe şi impozite, iar acum sunt la pragul sărăciei.

Dar nu sunt de acord cu discrimarea şi nici cu rolul de „tătuc” al statului, care îi ajută doar pe cei pe care îi poate controla într-un fel sau altul. Nu îmi doresc să mă ajuţi, îmi doresc să mă laşi să trăiesc, adică să nu îmi iei trei sferturi din venituri (adunaţi cât înseamnă impozitul pe venit şi toate taxele pe muncă plus TVA, impozite pe proprietate, taxe locale, accize etc. etc. etc.)

Rămâne de văzut ce va alege până la urmă guvernul să facă, dar speranţele pentru o alegere bună pentru economie în general (adică pentru toată lumea) sunt tot mai slabe.

N.B. Ca idee, nu cred că Mihai Răzvan Ungureanu nu ştie care este măsura mai bună pentru economie. Ceea ce înseamnă că ori acceptă toate ordinele venite de la un partid în care nu este înrolat şi, astfel, pierde atât în plan electoral, cât şi în plan profesional, ori nu acceptă şi atunci vom asista la o oarecare modificare de forţe în plan politic. Dar, este doar o idee.

sursa-http://www.businesscover.ro/09-03-2012-diferenta-dintre-populism-si-sustinerea-economiei/

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign