Parfumul trecutului pe şoseaua Mihai Bravu (II)

01 iulie 2012 G. Graur [Aventurierul] Detectiv printre umbre

Partea a doua a călătoriei noastre pe şoseaua Mihai Bravu începe din apropierea Pieţei Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874, una dintre figurile importante ale renaşterii naţionale româneşti din Bucovina). Mai întâi vom examina a doua secţiune a hărţii (Atlasul 2004):

Pe latura dreaptă (de vest) s-au produs transformări majore, evidenţiate de  ultima imagine a dlui Vartanian de pe acest segment. Fotografia priveşte spre strada Episcopul Damaschin, pe colţul căreia se găsea o vilă superbă, având la parter un magazin de încălţăminte:

În acest loc se găseşte acum Pasajul Muncii, iar mai în spate un bloc cenuşiu, asemănător celor de pe bulevardul Decebal, adăpostind magazine, o sală de jocuri la ruletă şi o casă de amanet:

Chiar în dreptul ei, dar pe partea opusă există o stradă numită Vasile Cristescu (1869-1929, inginer constructor, co-fondator al revistei Gazeta Matematică). Strada, având şi scuar pe mijloc, duce către teatrul de vară din Parcul Naţional (fost 23 August):

Dincolo de ea, tot pe stânga, la numărul 207, se găseşte o căsuţă construită în stil art-deco, modestă dar interesantă:

Mai departe, găsim o altă stradă numită Inginer Nicolae Slăniceanu. Înainte de demararea lucrărilor la Pasajul Muncii (1982), tot traficul de pe bulevardul Muncii era deviat pe aici (cu excepţia liniilor ITB), pentru a descongestiona piaţa foarte îngustă:

Pe colţul cu bulevardul Basarabia (fost Muncii) se află o clădire cu 3 etaje, construită în 1939, care a adăpostit Ateneul din Bariera Vergului. Aici se ţineau cursuri şi conferinţe, expoziţii şi spectacole. După naţionalizare, spaţiile comerciale de la parter au găzduit o alimentară, precum şi cinematograful Munca. În prezent este sediul clubului de noapte Million Dollars:

Trecând pe latura opusă, avem oportunitatea de a privi o imagine a Pieţei Muncii în vechea configuraţie. Fotografia a fost realizată de dl. Cristian Popescu în aprilie 1983 şi publicată în cartea „Bucureşti-arhipelag”, apărută la editura Compania:

Se observă pe colţ fosta farmacie nr. 46, rondul cu statuie, precum şi un autobuz al liniei 134 aflat la capăt de traseu.

După finalizarea Pasajului Muncii (1985) şi în urma sistematizării, piaţa a căpătat un cu totul alt aspect (practic de nerecunoscut):

Imobilul alb din mijloc, numit Olympia Tower, a fost inaugurat în noiembrie 2009. Aici îşi au sediul firma de asigurări Eureko, precum şi centrul medical Euroclinic.

La celălalt capăt al pasajului, pe un loc viran, au apărut câteva construcţii moderne (cea din dreapta fiind nefolosită):

Dincolo de ele, la numărul 259, în spaţiul dintre străzile Alex. Magatti şi Gh. Petraşcu există o biserică de rit romano-catolic cu hramul „Sfânta Cruce”, construită între anii 1992-1998. Casa parohială din stânga datează din anul 1933:

Mai departe, în dreptul Spitalului Victor Babeş a existat un rând de case, demolate în 1985 pentru lărgirea străzii. Nu avem imagini de acolo, rugăm cititorii să ne sprijine în acest sens.

La intersecţia cu strada Dristorului (fostă Gura Lupului) se găseau de asemenea câteva clădiri, precum şi o terasă numită Jariştea.

În dreptul străzii Baba Novac a fost ridicat un bloc masiv de 10 etaje. Pe locul respectiv fusese un garaj de autobasculante, precum şi colţul vechi cu strada Unităţii. Cei care doresc ne pot ajuta cu fotografii din această zonă:

Urmează un segment îngustat al şoselei Mihai Bravu (singurul, dealtfel), cu câte 2 benzi pe sens. Aceasta se întâmplă din cauza prezenţei pe partea dreaptă, la colţul cu Calea Dudeşti, a şcolii generale nr. 80 (clădirea veche) care probabil va fi dărâmată, existând deja un imobil nou care a preluat activitatea instituţiei:

Iar pe partea stângă se află o biserică numită Izvorul Nou, ctitorită în anul 1823 din iniţiativa protopopului Ştefan şi a enoriaşilor locali. Între 1878-1888 a avut şi un cimitir propriu, desfiinţat ulterior de către primărie. În 1933 au fost demolate casele din curtea bisericii şi clopotniţa, în vederea lărgirii străzii:

Următoarea intersecţie importantă este cu Calea Vitan. Până în 1970 nu a existat şosea dincolo de acest punct, ci doar un labirint de străduţe (Vântului, Eşarfei, Peneş Curcanul):

Ulterior s-a realizat o străpungere cu scopul de a permite închiderea inelului liniei 26 care ieşea în Splaiul Unirii pe un pod metalic de lângă Abator, în dreptul străzii Tazlău. O nouă remodelare a arterei, încheiată odată cu amenajarea Dâmboviţei (1987) a lărgit considerabil vechiul traseu al tramvaiului, făcând joncţiunea cu Calea Văcăreşti.

Cu puţin înainte de splai, existau terenurile fostului CAP din Dudeşti, după desfiinţarea căruia au apărut două străzi noi (Păcală şi Tândală). Între ele se află sediul firmei Gerom Internaţional Prodimex, specializată în realizarea sistemelor de securitate (alarme de toate tipurile):

La final, să admirăm o panoramă a acestei magistrale, de la înălţimea unui bloc din Calea Văcăreşti. Şoseaua ne apare ca o panglică argintie care se îngustează, pierzându-se treptat în depărtare:

Aceasta a fost povestea zbuciumată a unei artere frământate de tot felul de lucrări, presărată cu multe distrugeri ireparabile. Taina trecutului iese la iveală greu, stând îngropată adânc în molozul vremurilor. Cu multă trudă se reface, lent, chipul strălucitor de altădată al acestor locuri.

Parfumul ameţitor al timpului care s-a scurs tăcut se răspândeşte ca mirosul de regina nopţii. Istoria zonei, luminoasă şi bogată ascunde, cel mai probabil, un viitor măreţ. Încremenit în aşteptarea zorilor, el se deschide încet, ca o floare albă şi minunată.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign