limitele oraşului

12 octombrie 2012 The Hungry Mole Bucuresti, simplu

se zice că-i mai uşor să cîştigi un client nou decît să recîştigi un client vechi – pierdut.

Cam aşa-i treaba şi cu transportul public. Cine-a apucat să-şi vadă fundul în maşina mică nu şi-l mai pune cu uşurinţă pe scaun, în tramvai.

Şi nu-i nici o ruşine. De cînd pînă cînd e greşit să-ţi doreşti confort, civilizaţie, siguranţă?

Prima idee: oamenii vor lucruri eficiente şi respect.

Transportul nostru nu e nici eficient, nici prietenos, nici rapid. Într-un ambuteiaj, interesul poliţiei rutiere sosită în intersecţie e să fluidizeze traficul autoturismelor; întîi vor le vor scoate pe acestea, şi apoi se vor ocupa de tramvaie şi de autobuze! De cîte ori nu v-a făcut semn un poliţist s-o luaţi pe linia de tramvai ca să îi eliberaţi lui intersecţia?

Fiecare zece secunde în plus pierdute de călător sînt o jignire. Şi călătorul e jignit sistematic. Mai nou, e pus să stea cu minutele în staţie, la urcarea în autobuz, ca să îşi valideze cardul sub ochii unui controlor, la prima uşă. Asta e o măgărie, e o tîmpenie. Mai ales că în Bucureşti niciodată nu îţi poţi valida cardul cum trebuie din prima încercare. Ba piuie aparatul, ba nu; ba te pune să repeţi validarea cardului; ba dă o eroare – şi aşa pierzi timp, aşa te enervezi; şi aşa te convingi că nu are rost să mai foloseşti transportul public.

A doua idee: oamenii vor legături simple şi comode.

Am mai vorbit de felul în care legăturile între mijloacele de transport sînt îngreunate de amplasarea tîmpită a staţiilor. În ziua de azi nu mai poţi sări dintr-un tramvai într-un autobuz. Staţiile sînt depărtate – aproape întotdeauna ai de mers, traversînd regulamentar, vreo 200 de metri de la tramvai la autobuz.

Oare dacă am lăsa autobuzele să oprească în refugiul de tramvai ar fi mai bine? Nu neapărat; în plus, troleibuzul nu poate fi făcut să meargă pe linia tramvaiului. Cred, pur şi simplu, că toate staţiile trebuie să fie acolo unde e nevoie de ele: la trecerile de pietoni, la intersecţii – nu la nu ştiu cîţi zeci de metri de acestea.

A treia idee: punctele de interes s-au schimbat.

Se vorbeşte de sisteme park & ride, de cît de simplu e ar fi pentru cineva să-şi lase maşina la intrarea-n oraş – şi apoi să se fîţîie cu transportul public. Teoretic, aşa e. Dar priviţi cu atenţie locurile pe unde lumea intră şi iese. Uitaţi-vă – de exemplu – la microbuzele firmelor care asigură transportul angajaţilor de la firmele din Ilfov. Uitaţi-vă ce balamuc e sus la metrou la Aviatorilor, la Aurel Vlaicu, la Piaţa Sudului, la Păcii dimineaţa – din astfel de locuri se face preluarea oamenilor; aici e nevoie de parcări temporare, de locuri de staţionare.

A patra idee: acum 10 ani, deşi zona periurbană era şi mai puţin întinsă, şi mai puţin populată, transportul public era mai eficient şi mai civilizat!

În anul 2004 funcţionau aproape 70 de linii de autobuz RATB înspre localităţile şi punctele de interes ilfovene. Ce vă spune asta? Că azi, cînd mai avem doar vreo 20 astfel de linii, o ducem foarte prost. Sistemul de linii preorăşeneşti era – înainte de a fi distrus – şi funcţional, şi de încredere, şi civilizat.

Trebuie, cu orice efort şi cost, să revenim la sistemul acesta – azi, cînd legăturile între Bucureşti şi Ilfov sînt din ce în ce mai strînse, lipsa lui e o ruşine.

Oare revitalizarea transportului feroviar, pe reţeaua actuală, chiar e bună? Au Bragadiru, Bolintin, Baloteşti, Voluntari, Glina, Berceni, 1 Decembrie gări? Şi dac-ar avea, unde-ar ajunge trenurile lor, odată intrate în Bucureşti? Au oare chef locuitorii din Jilava, Buftea sau Chitila să folosească azi trenul? Li se mai par locuitorilor de-acolo gările accesibile? Nu s-au obişnuit prea mult cu flexibilitatea transportului rutier, cu uşurinţa de a ieşi în şosea şi de-a face semn microbuzului?

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign