Buna dimineata, Bucuresti!

26 iunie 2013 Arhitectura si urbanism in Romania Bucurestii in istorie

În vara lui 1916, Regatul României a intrat în război pentru a elibera Transilvania şi Bucovina de sub stăpânirea străină. Basarabia se afla, pe-atunci, în componenţa Imperiului Rus, aliat al României în lupta împotriva Imperiilor German şi Austro-Ungar. La momentul intrării ţării noastre în război, România avea semnat un tratat de alianţă defensivă cu cele două imperii mai sus numite, document parafat cu aproape trei decenii în urmă. Acesta obliga la ajutor militar reciproc în cazul unei agresiuni, iar termenii înţelegerii erau foarte stricţi. Timp de doi ani Regatul României a fost neutru, motivând just că nu poate ajuta Austro-Ungaria în războiul pornit împotriva Serbiei deoarece imperiul a fost iniţiatorul conflictului, şi că lupta dintre germani şi francezi este o consecinţă ce nu priveşte interesele sale. În 1916, Regele Ferdinand şi Parlamentul hotărăsc să atace tocmai o ţară aliată prin tratat, argumentând gestul cu dorinţa de eliberare a Transilvaniei, pământ românesc, de sub stăpânirea austro-ungară. Întrebarea care se pune este următoarea: este îndreptăţit acest atac?

Dacă judecăm în termeni ce privesc componenţa etnică şi istorică a Transilvaniei, atunci da, atacul a fost unul îndreptăţit. Regatul Ungar, cel care administra Ardealul, ducea o politică de maghiarizare, încercând limitarea drepturilor politice şi sociale ale românilor transilvăneni, majoritari în principat. Regatul României, ca exponent al tuturor românilor, avea datoria morală şi firească de a ajuta aceşti români din afara graniţelor sale, mai ales că toate încercările diplomatice de-a aduce în discuţie statutul defavorizat al etnicilor români s-au lovit de un refuz categoric.
Dacă judecăm în termeni juridici, atunci nu, atacul nu a fost îndreptăţit. Conform dreptului internaţional ce tocmai începea să se înfiripe, o agresiune a unui stat asupra altuia, în lipsa unei provocări făţişe, era o faptă impardonabilă. România nu numai că a rupt alianţa defensivă pe care o avea cu Austro-Ungaria, dar a şi atacat-o. Conform temeiului juridic, ceea ce este moral îndreptăţit nu înseamnă neapărat că este şi legal îndreptăţit. Tratatul defensiv de care se rupsese România s-a activat, iar Imperiul German a declarat război ţării noastre, în ajutorul Austro-Ungariei.
Cel mai probabil că dacă Regatul României nu s-ar fi aflat în tabăra câştigătoare la sfârşitul războiului, tratatele de pace ulterioare ar fi judecat acţiunea în termeni juridici defavorabili ţării noastre. Totuşi, armata română a reuşint o serie de victorii tactice în vara anului 1917, care au împedicat cucerirea totală a ţării, au blocat numeroase divizii germane şi austro-ungare pe frontul din Moldova şi au oferit răgazul necesar pentru ca ofensiva franceză, britanică şi americană din nordul Franţei, să fie una victorioasă. Ulterior, după încheierea războiului, Republica Franceză, dorind să cinstească eroii din România, a dispus decorarea a două oraşe româneşti: Mărăşeşti şi Bucureşti.
În anul 1920, pe data de 7 august, Ministerul Afacerilor Externe anunţă Consiliul de Miniştri (Guvernul), comunicându-i laconic următoarele: „Avem onoarea a vă trimite aci, alăturat în copie, radiograma Legaţiunii noastre dela Paris, numărul 778 din 29 iulie 920, privitoare la decorarea de către guvernul Republicii Franceze a oraşului Bucureşti cu Crucea de Război”. La 21 august sosea şi delegaţia respectivă, care declara că „această decoraţie, oferită oraşului Bucureşti, se datora comportării eroice şi înaltei ţinute morale a populaţiunii bucureştene în timpul ocupaţiei duşmane, cât şi a numeroaselor pierderi în vieţi omeneşti din cauza bombardamentelor şi aviaţiei vrăjmaşe şi a ocupaţiunii militare străine”.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign