Warning: Use of undefined constant url - assumed 'url' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home4/bucurest/public_html/wp-content/themes/bucurestii-v2/single.php on line 17

La Dristor

26 iunie 2013 Andrei Popescu Idei Urbane

intro

Revin astăzi cu o primă detaliere a inelului central, inel din care v-am prezentat, iniţial, doar un segment tip. Prima zonă pe care am vrut să o detaliez este cea de pe Şos. Mihai Bravu, în zona Dristor. Am ales un tronson cam mare pentru acestă propunere, pornind de la ieşirea din Pasajul Muncii şi până la intersecţia cu strada Laborator. Recunosc că sunt unele elemente foarte puţin detaliate, altele care nici nu se văd pe imagini, dar pentru care am stat prea mult să le gândesc. Trebuie avut în vedere, ca de fiecare dată, că e vorba doar de o propunere virtuală, de o idee, de un punct de pornire pentru o discuţie şi nu de “unica soluţie”.

La Dristor satelit fundal

Cu ajutorul imaginii din satelit (sursa imagine fundal Google Maps) putem identifica amplasamentul în cadrul Bucureştiului şi câteva repere ale zonei. Tronsonul din inelul central al Bucureştiului este situat pe Şoseaua Mihai Bravu. Putem remarca interesecţia cu mai multe artere importante ale zonei: strada Dristorului (legătiră cu zona centrală şi traseu al transportului în comun), strada Baba Novac (legătura cu cartierul Balta Albă – Titan), bulevardul Camil Ressu şi Calea Dudeşti (accesul principal de pe Autostrada Soarelui A2, legătura cu zona centrală, către vest, şi legătură cu cartierul Balta Albă – Titan).

Pe scurt, actualul inel central a fost mult timp o limită a oraşului. Această limită a fost mai puţin evidentă în partea de nord a Bucureştiului. Aici, în est, a fost văzută până în anii 60 ai secolului 20 ca o limită clară a oraşului. Chiar limita administrativă a Bucureştiului nu era foarte îndepărtată, zona din exteriorul inelului fiind reprezentată de teren agricol, maidane sau chiar livezi. Treptat a fost dezvoltată în special în momentul în care s-a început construcţia cartierului Balta Albă – Titan.

Mihai Bravul Institut virusologie Nicolau O primă imagine a zonei în anul 1962. În prim plan avem clădirea Institutului de virusologie Ştefan S. Nicolau, apoi clădirile spitalului Victor Babeş (sursa foto Flickr – user Molkover). În partea stângă se poate vedea şoseaua Mihai Bravu şi aspectul ei complet diferit de cel actual.

Intersectie Mihai Bravu Baba Novac A doua imagine este din anul 1967 şi reprezintă o panoramă generală a intersecţiei Baba Novac cu şoseaua Mihai Bravu (sursa foto Agerpres). Am marcat pe imagine strada Baba Novac, circulaţia care merge către partea dreaptă a imagini, iar pe fundal se poate vedea cartierul Balta Albă – Titan. În partea de jos a imaginii avem traseul actualului inel central, iar toate construcţiile de mici dimensiuni sunt demult demolate, locul lor fiind luat în anii 80 de blocuri de locuinţe colective. Există doar câteva case supravieţuitoare pe Intrarea Baba Novac, dinspre strada Dristorului.

mihai bravu dinspre pasajul muncii A treia imagine de la începutul anilor 80 este luată dinspre Pasajul Muncii, pe şoseaua Mihai Bravu (sursa foto Rezistenţa Urbană). Imagine ne arată frontul de blocuri nou construit, iar pe fundal se pot observa blocurile de la intersecţia cu Baba Novac aflate încă în construcţie. Ulterior, Pasajul Muncii a suferit modificări în urma construirii reţelei de metrou, liniile de tramvai fiind mutate la suprafaţă.

Revenind în prezent, pot spune că am avut în minte trei idei pentru refacerea porţiuni de traseu din inelul central de circulaţie al Bucureştiului. Bineînţeles că am plecat de la ideea generală a profilului tip.

profil tip inel circulatie 5 Aceasta era imaginea profilului inelului central, aşa cum l-am iamginat în propunerea mai veche. La vremea respectivă am spus că profilul va fi compus din elemente cu un grad mare de modificare. Practic lăţimea aceasta o gândisem pentru a reface întreg inelul, acesta adaptându-se la situaţia particulară a fiecărei zone.

La Dristor plan propunere Planul propunerii de refacere a acestui tronson al şoselei Mihai Bravu conţine modificările majore ale zonei. Cele trei idei principale pentru refacerea întregului inel sunt scăderea densităţii în toate zonele, introducerea unei  centuri verzi suplimentare, o circulaţie cât mai fluidă pe întregul inel şi refuncţionalizarea zonelor adiacente. În cazul acesta particular am demolat o mare parte din locuinţele colective din zonă. Majoritatea terenurilor au fost refolosite ca spaţii verzi amenajate, în primul rând sub forma unui parc public.

Circulaţia principală pe inel a fost ridicată la înălţime şi aceasta traversează întreaga zonă de la Pasajul Muncii şi până după strada Laborator. În acelaşi timp există trei suprafeţe mari care sunt ridicate la nivelul pasajului, acestea având spaţii verzi sau grădini suspendate pe terasă. Sub acestea vor fi amplasate funcţiuni publice, circulaţia auto suspendată fiind integrată în aceste construcţii. Supafeţele verzi suspendate sunt utilizate şi pentru a modifica imaginea urbană asupra unui pasaj suspendat.

Volumele de culoare roşie reprezintă noile construcţii propuse, majoritatea având funcţiune de locuire, colectivă sau individuală către partea de nord-vest, în apropiereaparcelărilor de locuinţe individiuale din zona protejată. În zonele verzi nou create am ales să introduc construcţii cu funcţiunea de locuinţe colective, iar sub aceste gădini suspendate pot fi rezolvate funcţiuni de parcări publice sau private, magazine, restaurante etc. O zonă deschisă publicului şi poate un centru de atracţie în cartier.

La Dristor aerian1O imagine aeriană a propunerii, zona privită dinspre Piaţa Muncii. Toată circulaţia este regândită şi împărţită şi pe înălţime. În acelaşi timp am crescut şi suprafaţa spaţiilor verzi, unele având funcţiuni în subteran.

La Dristor aerian2Imagine aeriană a propunerii cu a doua zonă verde în prim-plan, la intersecţia Mihai Bravu cu strada Laborator. Într-o situaţie ideală ar trebui intervenit nu doar strict în zona inelului de circulaţie ci şi în cadrul ansablurilor de blocuri din proximitate, reconficgurând şi spaţiile dintre blocurile de locuinţe colective.

La Dristor aerian3Imagine aeriană dinspre strada Dristorului, strada Baba Novac fiind în partea stângă. În zona centrală există o suprafaţă pietonală generoasă, legătură între parcul nou creat şi zona cu funcţiuni mixte de sub grădinile suspendate. Zona aceasta este traversată de traseul tramvaiului, posibil a fi utilizat şi de autobuz.

La Dristor aerian4Imagine aeriană dinspre Baba Novac, având în centru zona pietonală şi parcul nou. Pe fundal se poate vedea şi traseul Căii Dudeşti, având un profil transversal modificat şi plantaţie de aliniament.

La Dristor aerian5Imagine aeriană dinspre intersecţia bulevardului Camil Ressu cu strada Dristorului, Bulevardul se continuă cu Calea Dudeşti, având un profil nou şi apoi aproape toată circulaţia este ghidată către Piaţa Alba Iulia.

La Dristor aerian6Imagine aeriană dinspre Calea Dudeşti, având în centru parcul şi zona pietonală. Se poate observa destul de bine suprafaşa de spaţii verzi, grădinile suspendate, care “îmbracă” circulaţia suspendată integrată în construcţiile noi.

Zona aleasă fiind mult prea mare pentru a prezenta o soluţie detaliată, am ales să prezint în majoritatea imaginilor propunerea la nivel de machetă, volume simple care să facă înţeleasă ideea şi principiul general al propunerii. Am reuşit totuşi să cresc un pic gradul de detaliere pentru unele perspective de la nivelul ochiului, iar pentru asta am ales zona centrală prietonală şi ansamblul principal de construcţii.

La Dristor detaliu1O primă perspectivă din zona pietonală situată între parcul cel nou şi ansamblul cu funcţiuni mixte. Pentru cei îngrijoraţi că dispare blocul cu şaormerii de la parter, îi asigur că acestea pot fi mutate în aceste spaţii noi, fiind mai departe un punct de interes nu doar pentru rezidenţi.

La Dristor detaliu2 A doua perspectivă detaliată, tot din zona pietonală. În acestă imagine se poate vedea pasarela care ar trebui să facă o legătură între grădinile suspendate şi parcul de la nivelul solului. Turnul de birouri este amplasat într-o poziţie care să-i crească importanţa, formează un reper cât şi axă dominantă în compoziţia volumelor nou propuse. Ar fi fost poate mai uşor de văzut asta prin realizarea unei animaţii care să vă arate percepţia asupra volumelor noi de clădiri din diferitele puncte ale zonei, chiar şi de pe circulaţia suspendată. Poate la o viitoate propunere, ceva mai redusă ca suprafaţă, voi face şi o nouă animaţie.

La Dristor detaliu3Perspectivă din intersecţia bulevradului Camil Ressu cu strada Dristorului. S e pot vedea volumele clădirilor noi şi spaţiile de sub grădinile publice suspendate. În principiu am gândit construcţiile cu funcţiunea de locuire colectivă, execepţie fiind blocul-turn, rezervat pentru birouri. Spaţiile de sub grădinile suspendate au funcţiune mixtă, de la comerţ şi până la funcţiuni social-culturale, funcţiuni care lipsesc complet în zonă. Ideal ar fi ca acestă zonă să ofere o opţiune pentru interesul rezidenţilor, dar şi a celor din cartierele mai îndepărtate.

La Dristor detaliu4O ultimă imagine detaliată a zonei refăcute cu o vedere aeriană, la nivelul circulaţiei suspendate. Zona este privită de pe şoseaua Mihai Bravu, având în stânga strada Baba Novac şi în centru spaţiul pietonal şi noul parc.

Pentru final am păstrat o suprapunere a propunerii peste imaginea din satelit a zonei. Am păstrat acelaşi mod de prezentare, cu volume simple. În acest fel puteţi face o comparaţie cu prima imagine din satelit, cea a situaţiei actuale. Puteţi vedea întreaga zonă remodelată. Vreau să precizez încă o dată că acesta este doar o propunere virtuală şi că, în realitate, este poate chiar imposibil de realizat aşa ceva sau poate costurile nu justifică o asemenea investiţie. Important este să încercăm să înţelegem că se pot face schimbări şi în zonele de cartiere, modificări care nu înseamnă doar kitsch-ul şi risipa din realitatea actuală. Orice intervenţie trebuie să fie realizată conform unor studii şi în urma unor proiecte realizate de specialişti, fără a uita implicarea populaţiei şi a comunităţilor afectate.

La Dristor suprapunere satelit

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign