Warning: Use of undefined constant url - assumed 'url' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home4/bucurest/public_html/wp-content/themes/bucurestii-v2/single.php on line 17

S-a rezolvat, nu se poate! Prăpastia dintre cererea şi oferta din rezidenţial se păstrează după cinci ani de criză

21 octombrie 2013 Business Cover Business Cover

Au scăzut preţurile locuinţelor în cei cinci ani de cădere de după 2008? Da, evident, dar nu atât cât ar vrea o piaţă echilibrată. Astfel, o analiză a portalului imobiliare.ro relevă faptul că o cincime dintre bucureşteni şi în jur de o treime din locuitorii celorlalte centre regionale ale ţării sunt interesaţi de apartamente cu preţuri de până la 20.000 de euro, însă oferta pe acest segment rămâne infimă. Pe partea opusă, locuinţele mai scumpe de 60.000-80.000 de euro continuă să fie numeroase, deşi cererea e de patru ori mai mică.

Apartamente, cerere şi ofertă

În Capitală, o pondere importantă din totalul cererii de apartamente (20%) vizează locuinţe mai ieftine de 20.000 de euro, în vreme ce oferta pe acest segment se ridică însă la doar 1%.

Cele mai căutate locuinţe din Bucureşti sunt cele cu preţuri cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro (30%), însă doar 11% din anunţurile de vânzare se încadrează în această categorie.

Ceva mai bine stau lucrurile pe segmentul locuinţelor cuprinse între 40.000 şi 60.000 de euro, unde cererea reprezintă 25% din total, iar oferta 29%.

În palierul 60.000-80.000 de euro se încadrează 23% dintre apartamentele scoase la vânzare în Bucureşti, însă acestea atrag interesul a doar 13% dintre clienţi. O discrepanţă şi mai mare poate fi observată în ceea ce priveşte anunţurile de peste 80.000 de euro: aici, cererea se ridică la doar 12%, însă oferta ajunge la 36% (cu 25% dintre locuinţe mai scumpe de 100.000 de euro).

Pe segmentul caselor individuale, diferenţa dintre cerere şi ofertă este şi mai mare în Capitală. Astfel, 27% dintre cumpărători se află în căutarea unei locuinţe cu un preţ mai mic de 60.000 de euro, însă oferta de astfel de unităţi locative se ridică la doar 3% din total. În mod similar, 28% din totalul căutărilor vizează case cu preţuri cuprinse între 60.000 şi 100.000 de euro, însă această categorie reprezintă doar 7% din totalul ofertei.

Pe de altă parte, 22% dintre potenţialii cumpărători sunt dispuşi să plătească între 100.000 şi 150.000 de euro pentru o locuinţă individuală, însă doar 11% dintre unităţile locative scoase la vânzare se încadrează în această categorie. În cele din urmă, doar 23% sunt interesaţi de o casă cu un preţ de peste 250.000 de euro, dar această categorie reprezintă 79% din totalul ofertei.

În Constanţa 28% dintre cumpărători caută apartamente mai ieftine de 20.000 de euro, însă oferta pe acest segment reprezintă doar 3% din total. Cei mai numeroşi sunt, însă, cei interesaţi de locuinţele cu preţuri cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro (38%), însă cerinţelor acestora le răspund doar 21% dintre anunţuri.

Balanţa este inversată pe palierul 40.000-60.000 de euro, care atrage 21% dintre potenţialii cumpărători, dar reprezintă 41% din apartamentele scoase la vânzare. De unităţi locative mai scumpe decât 60.000 de euro sunt interesaţi doar 13% dintre constănţeni, însă în această categorie se încadrează 35% din totalul anunţurilor.

Şi mai mare e procentul celor care vor locuinţe mai ieftine de 20.000 de euro în Cluj-Napoca, unde 30% dintre cei interesaţi caută astfel de proprietăţi. Oferta însă se uită ciudat la ei, doar 1% dintre locuinţele scoase la vânzare fiind compatibile cu căutările.

Segmentul 20.000-40.000 de euro atrage 39% din cerere şi doar 22% din ofertă, dar raportul se inversează pe palierul 40.000-60.000 de euro, unde cererea ajunge la 21% din total, dar oferta se ridică la 35%.

Apartamentele mai scumpe de 60.000 de euro atrag interesul a doar 10% dintre potenţialii cumpărători, în condiţiile în care 42% dintre ofertele din oraş se încadrează în această categorie.

Nici în Braşov situaţia nu e cu mult diferită. 29% dintre cei interesaţi vor apartamente mai ieftine de 20.000 de euro, însă doar 2% din totalul proprietăţilor scoase la vânzare se încadrează în cerinţele acestora.

Pe segmentul 20.000-40.000 de euro, cererea reprezintă 38% din total, însă oferta corespunzătoare ajunge la doar 22%, iar cei 20% care vor să achiziţioneze un apartament de 40.000-60.000 de euro, au şansa să-şi găsească locuinţă pentru că 39% din anunţurile din oraş se pliază pe aşteptările lor.

De unităţi locative mai scumpe de 60.000 de euro sunt interesaţi doar 13% dintre potenţialii cumpărători, însă oferta pentru această minoritate se ridică la 37%.

Ieftinache vor şi timişorenii, 33% dintre cei în căutare de locuinţe urmărind preţuri de sub 20.000 de euro, chiar dacă oferta pe acest segment este de doar 2%.

Cele mai căutate sunt însă locuinţele cu preţuri cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro (39%), în condiţiile în care 21% din anunţurile de vânzare se încadrează în această categorie.

O discrepanţă majoră poate fi observată pe palierul 40.000-60.000 de euro, care atrage interesul a 19% dintre potenţialii cumpărători, în vreme ce oferta corespunzătoare reprezintă 54% din total. De apartamente mai scumpe de 60.000 de euro sunt interesaţi doar 9% dintre timişoreni, chiar dacă anunţurile pe acest segment deţin o pondere de 23%.

În fine, în Iaşi 39% dintre potenţialii cumpărători sunt dispuşi să plătească până în 20.000 de euro pentru un apartament – oferta pe acest segment se ridică însă la doar 3% din total.

Vizibil mai bine stau lucrurile pe palierul 20.000-40.000 de euro, unde cererea deţine o pondere de 43%, iar oferta are o cotă de 32%. Pe segmentul 40.000-60.000 de euro, nivelul cererii (de 15% din total) se situează mult sub cel al ofertei (de 44%). Iaşiul este oraşul cu cel mai mic interes pentru apartamente de peste 60.000 de euro, de doar 3%, în condiţiile în care oferta corespunzătoare deţine o pondere de 21%.

Acum, sunt de vină doar vânzătorii pentru această discrepanţă între cerere şi ofertă? Nu, bineînţeles. Este, fireşte, un mix de cauze, printre ele fiind şi veniturile reduse, dar şi creditele scumpe. Şi, în fine, este vorba şi despre efectul Prima Casă, care de la lansarea din 2009 a frânat echilibrarea pieţei şi a păstrat preţurile la niveluri nesustenabile pentru majoritatea potenţialilor cumpărători, asta dacă nu cumva singurii tentaţi ar fost doar cei 100.000 care au accesat programul în cei circa patru ani de existenţă.

sursa-http://www.businesscover.ro/

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign