după cod

– deci. Veni şi Coana iarnă. Copiii nu mai ştiu în ce nămeţi să se arunce mai repede.

 

Nu prea are rost, bucureşteanul, să se plîngă. Treaba merge – atît de mult cît poate să meargă cu juma’ de metru de omăt, rămas după codul portocaliu…

Ca întotdeauna, şoferii pot rula bine pe străzile alea mai importante; nasol e pînă reuşesc să iasă din parcare – dar de-aia există lopeţi. Unii şi-au făcut curaj şi… au luat chiar tramvaiul!

… pentru că transportul public, din ce am văzut, nu merge mai prost decît într-o zi obişnuită. E chiar mulţumitor.

Iar magazinele-s bine aprovizionate. Lupii încă n-au atacat camioanele de aduc salam şi pîine…

Ciocu’ mic. Ştiţi – aeru-i rece.