LA PAS PRIN BUCUREȘTI – DOCUMENTAR: Palatul Cotroceni

16 august 2014 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii in istorie

Istoria Cotroceniului începe acum patru secole, pe când zona era înconjurată de vestiții codri ai Vlăsiei. În vârful dealului Cotroceni se afla un schit numit de călugări ‘Cotrocenii cei de sus’, pentru a face deosebire de ‘Cotrocenii de jos’, denumire care se referă la satul de cărămidari care se afla la baza dealului.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /LUCIAN TUDOSE)

Semnificația cuvântului ‘cotrocean’ este destul de veche și se pare că provine de la arhaismul ‘a se cotroci’, ceea ce înseamnă a se ascunde, a se refugia. Acest lucru capătă semnificația cuvenită atunci când ne gândim la geografia locului și la codrii Vlăsiei care înconjurau vechiul schit, fiind foarte deși și adesea folosiți de cei care doreau să scape de prigoana pornită împotriva lor de către domnie.

Zona Cotrocenilor intră în proprietatea lui Șerban Cantacuzino în anul 1660, ca răsplată pentru serviciile deosebite aduse domnitorului Gheorghe Ghica (1659 — 1660). La această proprietate se mai adaugă, după cumpărări succesive în 1671, terenuri ce au aparținut fiilor căpitanului Ghiorca.

În anul 1679, domnul Ștefan Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire, operă continuată ulterior de Constantin Brâncoveanu. În perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853,1854-1856), edificiul este refăcut și modernizat, în 1852 fiind înființată și grădina de la Cotroceni.

În 1862, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

În 1888, regele Carol I al României (1866-1914) a construit în incinta mănăstirii un palat care să-i servească drept reședință în București, într-o zonă privilegiată, liniștită și înverzită a Bucureștiului. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. Construcția s-a realizat între anii 1893 și 1895.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /SORIN LUPSA)

Palatul a fost extins în secolul al XX-lea, în câteva rânduri, cele mai importante refaceri fiind realizate în perioadele 1900-1910 și 1915-1925. Arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la mănăstirea Hurez. Principesa Maria și principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

Între anii 1949-1976, Palatul Cotroceni și-a schimbat destinația, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 4 martie 1977 au fost necesare lucrări de restaurare în urma distrugerilor, iar președintele Nicolae Ceaușescu a transformat palatul în casă de oaspeți. Lucrările de restaurare ale palatului au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. Spații importante au fost restaurate, în timp ce alte interioare au fost reamenajate în spiritul reședințelor princiare europene din secolul al XIX-lea.

În 1984 a fost demolată, într-o singură noapte, biserica ridicată de Ștefan Cantacuzino.

Între anii 2003 — 2004, la un sfert de veac de la demolare, Administrația Prezidențială a demarat lucrările de reconstrucție a bisericii fostei mănăstiri Cotroceni. În noua construcție au fost încorporate toate elementele de pietrărie recuperate la demolare. De asemenea, au fost amplasate, pe vechile poziții, pietrele de mormânt ale ctitorului, fraților și nepoților săi. În 16 septembrie 2004, au fost reînhumate în Memorialul de la Cotroceni osemintele acestor Cantacuzini. La 14 octombrie 2009, în prezența președintelui Traian Băsescu, a avut loc slujba de sfințire a bisericii reconstruite, la 330 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /SORIN LUPSA)

Biserica este deschisă publicului, fiind integrată în circuitul de vizitare a Muzeului Național Cotroceni, în regim de gratuitate. De asemenea, cei care doresc pot participa în zilele de duminică și de sărbătoare la slujbele oficiate în acest lăcaș de cult.

Din data de 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, în aripa veche a Palatului Cotroceni s-a organizat Muzeul Național Cotroceni, aflat în subordinea Ministerului Culturii și s-a deschis pentru publicul vizitator la 27 decembrie 1991.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /ALEX TUDOR)

Tot din 1991, Palatul Cotroceni a devenit sediul Președinției României.

În anul 1994, Muzeul Național Cotroceni a primit premiul European Museum of the Year Award — Special Commendation 1994.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluției, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-și așeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848 — 1849, la sud de Carpați, își are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului, a urmat arestarea și încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluționari și notabili ai Capitalei. În perioada domnului Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității și modernizării României, iar palatul capătă statutul — în urma dotării și modernizării — de reședință oficială de nivel european.

În 1916, s-a hotărât părăsirea neutralității și alăturarea României grupului de state care formau Antanta (Franța, Rusia, Marea Britanie). În anul 1918, la Cotroceni s-a semnat — cu Puterile Centrale — tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la București.

Anul 1930 readuce Cotrocenii în centrul atenției politice prin întoarcerea lui prințului Carol care se proclamă rege (1930-1940). Ulterior au avut loc numeroase consilii de coroană și conferințe guvernamentale conduse de Carol al II-lea, dintre care s-au remarcat cele din toamna anului 1939 (când au fost dezbătute probleme importante vizând integritatea și apărarea statului național, relațiile cu vecinii, atitudinea față de războiul care tocmai începuse).

(Foto: AGERPRES ARHIVA /SORIN LUPSA)

Cotroceni este singura reședință din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosința cea mai îndelungată, de la sfârșitul secolului al XVII-lea și până în prezent.

Structura Palatului Cotroceni

Primul etaj al construcției adăpostește holul de onoare, compoziție decorativă ce amintește de Opera din Paris, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.

Sufrageria germană este decorată în stilul renașterii germane și a fost restaurată conform concepției decorative a arhitectului Gottereau. Ea reflectă gustul impus de regele Carol I în prima perioadă de construcție a palatului (1893-1895).

Cabinetul de lucru al regelui Ferdinand, aflat, de asemenea, la primul etaj al palatului, este singurul spațiu care nu a necesitat lucrări de reconstituire, păstrându-se aproape intact. În epocă, biblioteca adăpostea bogatul fond de carte de botanică al regelui Ferdinand. În prezent este expus aici un fond de carte care a aparținut familiei regale a României.

Marele salon de recepție a fost, se pare, ambiția reginei Maria de a consemna noul statut al monarhiei și prin noi lucrări de construcție la Cotroceni. Pentru aceasta au fost transformate două încăperi din perioada Gottereau — salonul de dans și celebra sufragerie, în care, la 14 august 1914, s-a semnat intrarea României în primul război mondial.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /PAUL BUCIUTA)

Primul etaj al Palatului Cotroceni mai cuprinde și două saloane. Cel de vânătoare a fost amenajat între anii 1926-1927. Pentru decorarea acestei încăperi, regele Ferdinand l-a trimis pe arhitectul Karel Limann la furnizorii tradiționali ai Casei Regale. Al doilea salon este numit al Florilor, fiind una din primele camere amenajate de regina Maria, un interior scăldat de lumina filtrată prin vitralii, un spațiu cu exponate al căror leit-motiv decorativ floral sugerează actuala denumire.

Primul nivel al Palatului Cotroceni mai cuprinde și sufrageria regală, în care se află inconfundabile piese de mobilier. Acest ansamblu, compus din „marea masa a regelui Arthur” și din 24 de scaune este, în plan stilistic, un exemplu de art-deco original, propriu concepției reginei.

La cel de-al doilea etaj se află Salonul Oriental, care a avut, de-a lungul timpului, diverse destinații: atelier de pictură și pirogravură, studio, sală de clasă pentru prințese. Mobilierul este de proveniență extrem-orientală, iar piesele din bronz și porțelan întregesc această atmosferă

Apartamentul regal este compus dintr-o cameră de lucru mică, intimă, ce conține câteva piese de mobilier și un dormitor încăpător, cu șemineu din marmură. Încăperea încearcă să reconstituie atmosfera dorită de primul comanditar al palatului, regele Carol I, care aprecia vechile stiluri germane în decorarea interioarelor.

Salonul Henric al II-lea face legătura cu o serie de apartamente plasate de-a lungul unui culoar în forma de „L”. Apartamentul Francez este plasat pe latura de nord-est, cu deschidere spre grădinile Palatului. Pe latura de răsărit a palatului este plasat Dormitorul Ludovic al XVI — lea.

Dormitorul Reginei Maria a fost restaurat conform variantei din 1929. Regina Maria alesese pentru noua înfățișare a interiorului stilul Tudor. Etajul superior al Palatului Cotroceni cuprinde Salonul Norvegian și Apartamentul stil Adam și Empire. Acesta are deschidere spre aripa vestică a palatului și asociază în cele două încăperi stiluri ale sfârșitului de secol al XVIII-lea și începutului de secol al XIX-lea.

sursa-www.agerpres.ro

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign