Troica (fost cvartet) de la Șosea încă rezistă!

10 septembrie 2014 [Raiden] Bucurestii lui Raiden

Troica (fost cvartet) de la Șosea încă rezistă!

La ieșirea din București a fost creat, în anii ’30, un ansamblu arhitectonic foarte interesant. Lângă vila Minovici deja existentă, s-au adăugat atunci Gara Regală, Fântâna Miorița și Podul Băneasa.

Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” este localizat într-o vilă neoromânească remarcabilă construită în 1905 (arhitect Cristofi Cerchez). În 1914 a fost deschisă vizitării. Din 1936 se află în proprietatea municipiului București, fiind administrată de Primăria Capitalei. Ani buni, această casă emblematică a fost în paragină și închisă publicului. Cultura nu a fost și încă nu este o prioritate pentru administrația bucureșteană. Cu toate acestea, se efectuează lucrări de restaurare și se pare că edificiul va fi redeschis în 2015.

Gara Regală (Gara Băneasa) a fost construită de către Direcția Generală a CFR în 1936 pentru primirile regale (arhitect Duiliu Marcu). De aici a plecat trenul cu care Regele Mihai a părăsit România pe 03.01.1948, după abdicarea de pe 30.12.1947. După 1950, gara a fost folosită de autoritățile comuniste ca gară de protocol pentru trenurile prezidențiale ale șefilor de stat și pentru primirea oficialităților străine. Nu este folosită în prezent de CFR pentru traficul de călători decât ocazional, iar spațiul (piața) din fața Gării arată jalnic.

Fântâna Miorița a fost inaugurată cu prilejul expoziției „Luna Bucureștilor” din 1936 (expoziția viza realizarea unor lucrări edilitare majore în Capitală și a avut loc anual între 1935-1940). Realizată din granit de Dobrogea după planurile arhitectului Octav Doicescu, fântâna este ornată cu mozaic alb și negru, ilustrând scene din balada „Miorița”, realizate de Milița Petrașcu.

Podul Băneasa (inițial Pasajul Inferior București-Băneasa) a fost inaugurat în 1936, tot la „Luna Bucureștilor”, fiind proiectat să supratraverseze șoseaua București-Ploiești. Sub pod, pe zidurile pasajului, se regăseau stemele istorice ale provinciilor României Mari, sculptate în piatră. Deși era monument istoric, podul a fost demolat și înlocuit total de unul nou în 2008, în timpul administrației Videanu (PDL). Fără aviz de la Ministerul Culturii, demolarea furibundă a distrus stemele istorice, deși se promisese că vor fi recuperate și reașezate pe noul pasaj. Astăzi, Podul Băneasa este o construcție absolut banală .

De aceea, cvartetul de la Șosea a devenit troică. Așa cum este cazul cu multe monumente istorice din România, acestea nu sunt deloc valorificate turistic. Cum să ții închis atâția ani Muzeul de Artă Populară, știut fiind interesul străinilor pentru meșteșugurile tradiționale românești? Cum să nu folosești Gara Regală pentru curse speciale? Că pentru evenimente am înțeles că ar fi început să fie folosită.

 

Troica (fost cvartet) de la Șosea încă rezistă!</p><br />
<p>La ieșirea din București a fost creat, în anii '30, un ansamblu arhitectonic foarte interesant. Lângă vila Minovici deja existentă, s-au adăugat atunci Gara Regală, Fântâna Miorița și Podul Băneasa.</p><br />
<p>Muzeul de Artă Populară "Prof. Dr. Nicolae Minovici" este localizat într-o vilă neoromânească remarcabilă construită în 1905 (arhitect Cristofi Cerchez). În 1914 a fost deschisă vizitării. Din 1936 se află în proprietatea municipiului București, fiind administrată de Primăria Capitalei. Ani buni, această casă emblematică a fost în paragină și închisă publicului. Cultura nu a fost și încă nu este o prioritate pentru administrația bucureșteană. Cu toate acestea, se efectuează lucrări de restaurare și se pare că edificiul va fi redeschis în 2015.</p><br />
<p>Gara Regală (Gara Băneasa) a fost construită de către Direcția Generală a CFR în 1936 pentru primirile regale (arhitect Duiliu Marcu). De aici a plecat trenul cu care Regele Mihai a părăsit România pe 03.01.1948, după abdicarea de pe 30.12.1947. După 1950, gara a fost folosită de autoritățile comuniste ca gară de protocol pentru trenurile prezidențiale ale șefilor de stat și pentru primirea oficialităților străine. Nu este folosită în prezent de CFR pentru traficul de călători decât ocazional, iar spațiul (piața) din fața Gării arată jalnic. </p><br />
<p>Fântâna Miorița a fost inaugurată cu prilejul expoziției "Luna Bucureștilor" din 1936 (expoziția viza realizarea unor lucrări edilitare majore în Capitală și a avut loc anual între 1935-1940). Realizată din granit de Dobrogea după planurile arhitectului Octav Doicescu, fântâna este ornată cu mozaic alb și negru, ilustrând scene din balada "Miorița", realizate de Milița Petrașcu.</p><br />
<p>Podul Băneasa (inițial Pasajul Inferior București-Băneasa) a fost inaugurat în 1936, tot la "Luna Bucureștilor", fiind proiectat să supratraverseze șoseaua București-Ploiești. Sub pod, pe zidurile pasajului, se regăseau stemele istorice ale provinciilor României Mari, sculptate în piatră. Deși era monument istoric, podul a fost demolat și înlocuit total de unul nou în 2008, în timpul administrației Videanu (PDL). Fără aviz de la Ministerul Culturii, demolarea furibundă a distrus stemele istorice, deși se promisese că vor fi recuperate și reașezate pe noul pasaj. Astăzi, Podul Băneasa este o construcție absolut banală: http://bit.ly/1BjZwXk</p><br />
<p>De aceea, cvartetul de la Șosea a devenit troică. Așa cum este cazul cu multe monumente istorice din România, acestea nu sunt deloc valorificate turistic. Cum să ții închis atâția ani Muzeul de Artă Populară, știut fiind interesul străinilor pentru meșteșugurile tradiționale românești? Cum să nu folosești Gara Regală pentru curse speciale? Că pentru evenimente am înțeles că ar fi început să fie folosită.</p><br />
<p>www.rezistenta.net
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign