Warning: Use of undefined constant url - assumed 'url' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home4/bucurest/public_html/wp-content/themes/bucurestii-v2/single.php on line 17

Despre ce reforma a Statului vorbim?

26 octombrie 2014 Dan Popa Hymerion

Cand vorbim despre reformarea Statului, ma gandeam ca referinta ar trebui sa fie o structura economica (mai) apropiata de cea occidentala. Aici sta de fapt miza alegerilor parlamentare si prezidentiale, dincolo de ambitiile politice ale partidelor. Exceptie facand Capitala, restul Romaniei pare chiar a se indeparta de ceea ce inseamna o structura economica sanatoasa. “Las Fierbinti”-ul amintit de Guvernatorul Isarescu arata rau. Avem judete in care peste jumatate din populatia activa lucreaza in agricultura. Ceea ce nu e de laudat.

pondere agricultura

 

M-am intalnit cu cativa consilieri ai unor candidati la alegeri, caror le-am pus niste intrebari pe teme pur economice. Au zis ca nu e treaba lor. Ca nu Presedintele face politica economica. Dupa care “pe sub masa” imi spuneau ca programul lor economic e o compilatie intre cele mai “de succes” programe de marketing politic si economic, inclusiv din programul cu care Obama a castigat alegerile. Mi s-a parut la limita debilitatii. Un fel de coy-paste totalmente ne-inspirat. Si cand spun copy-paste nu ma refer musai la Ponta.

Sa revin. Agricultura produce 6-7% din PIB-ul României, în acelaşi timp angajeaza aproape 30% din populația activă. Productivitatea medie este de câteva ori mai mică decât în ​​UE. Stiu, o sa-mi spuneti ca statistic, ponderea salariatilor din agricultura facuta in mediul rural a scazut constant dupa Revolutie. Dar ar fi util sa reamintim ca multe orase “declarate” ca atare au ramas in continuare tot comune sau cel putin la nivel economic de comuna, asa incat sugerez sa evitam imbatarea cu apa rece. Urban inseamna 40% tot rural.

 

S-a inceput cu fiscalizarea agriculturii, in loc sa se inceapa cu politici publice care sa încurajeze compactarea terenurilor și sprijinul dat micilor fermierilor (cărora le lipsesc banii pentru achizitia de utilaje moderne). Aici nu e vina Guvernului actual, ci a tuturor guvernelor post-decembriste. N-au avut viziune sau au avut-o dar s-au lasat macinati de birocratie si interese oculte, habar n-am. Cert este ca deocamdata facem un pas inainte si trei inapoi.

Industria.

Doar 7 judete au ponderea angajatilor in domeniul industrial peste medie.  Datele complete, inclusiv la nivel de judet, stau asa:

pondere industrie

 

Reactiile clasei politice la crise si depresiuni- incepand de la cea din 1929 au fost lente şi stângace. Confruntaţi cu scăderea accentuată a preţurilor internaţionale la două din cele mai importante produse de export ale Romaniei (cereale şi petrol), cu falimente şi repatrieri de capital străin, guvernul şi Banca Naţională au încercat mai întâi să menţină comerţul liber şi nivelul monedei naţionale, în acelaşi timp reducând mult salariile bugetarilor pentru a echilibra bugetul de stat. Aceste politici au dat greş şi, în cele din urmă, România a trebuit- si atunci, si acum-să îşi schimbe politica economică din nou, introducând controale de stat stricte asupra cursului de schimb (atunci. Acum “o mai mare atentie”) şi incercand sa incurajeze cererea internă in locul exporturilor. România pare prinsă în capcana subdezvoltării. Perspectivele de dezvoltare erau stânjenite de suprapopularea rurală, productivitatea agricolă scăzută, oportunităţi limitate de dezvoltare pentru industrie şi perspective geopolitice sumbre, în combinaţie cu tensiuni sociale crescȃnde şi instituţii corupte.

pop pe activ

Stiu, de vina a fost si Istoria. In 1945, Romȃnia a fost „reconstruită” dupa modelul stalinist, devenind  stat unipartid, iar cei care anterior aparţinuseră elitelor şi toţi adversarii potenţiali au fost supuşi unei puternice represiuni. Companiile industriale şi mare parte a sectorului serviciilor au devenit proprietatea statului, agricultura a fost colectivizată, iar economia a fost supusă planificării centralizate. E greu- sau dureaza cel putin 20 de ani- sa schimbi structura unei economii.  Dar din 1990 incoace, desi societatea s-a schimbat socialmente din radacini, la nivel atomic, mentalitatile abia acum incep sa se miste in directia occidentala. S-au pierdut 25 de ani cu castiguri marginale.

In loc sa investim in Educatie si Cercetare, noi am “investit” in subsidii sociale numai bune de asigurat voturi.

Asemenea Ungariei şi ţărilor baltice, România a solicitat la începutul anului 2009 un imprumut de 20 de miliarde de euro, acordat chiar cu bucurie de finantatorii straini.  A existat, de asemenea, şi așa-numita Iniţiativă de la Viena, care a îndemnat băncile străine să nu îşi restrângă operațiunile din noile state membre. Aceste intervenții externe au implicat iniţierea de ajustări fiscale majore, iar anexele imprumutului erau pline de capcane. Una dintre aceste capcane tine de neglijarea absorbţiei fondurilor UE ca măsură economică anticiclică în timpul unei perioade de ajustări fiscale majore. Abia în a doua jumătate a lui 2010 s-a inteles la București avantajele acestei absorbtii, dar era cam tarzior. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public şi o scădere substanțială a beneficiilor sociale (însoţite de intenția de a reduce pensiile) au fost măsuri radicale. Asta i-a scazut dramatic cota de popularitate a actualului presedinte si a partidelor care il (sau mai degraba pe care le) sustineau. Totul s-a facut la plezneala, pe genunchi.

Unii au incercat sa arunce in piata tinte false- euroizarea economiei, riscul devalorizarii leului s.a.), dar adevarul este infinit mai banal. Se cheama incompetenta.

populatie forma proprietate

 

 

Deocamdata stam la mila unor fluxuri de capital extrem de volatile si foarte incerte, care ne cauta nu pentru ca reprezentam CEVA in Europa cat pentru ca oferim randamente mai mari banilor pe care ii au altii de cheltuit.

Nu suntem in stare sa reformam sectorul de stat (cu mari lacune in eficacitate) sau industria- din care, daca scoti principalii exportatori (companiile straine ori multinationale), nu ramane mare lucru, dar promitem marea cu sarea.

Nu mai discut aici de persoane, ca ar fi jale.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign