Marea Unire şi impactul economic asupra României

03 decembrie 2014 Business Cover Business Cover

Unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei (provincii peste care se sare de obicei) din 1918 cu vechiul regat a avut, dincolo de rolul simbolistic, şi un efect major în structura economiei româneşti. Deşi jerpelită şi grav atinsă de război, România a pus exact atunci bazele creşterii economice de peste 5,5% anual din perioada interbelică, cea mai mare din Europa vremii.

Deşi avea în continuare un caracter profund agrar, economia regatului vechi, al lui Carol I, începuse graţie acestuia să investească în industrie, în dezvoltarea producţiei şi în alte domenii decât cel agricol.

De altfel, între 1900 şi 1914 în România intră primele tehnici industriale, apar mai multe fabrici, statul începe să susţină investitorii, dar, chiar şi aşa, industria aducea doar 25% din PIB, în vreme ce agricultura deţinea peste 60%. Şi o făcea în condiţii înapoiate, care – ca şi în prezent – afectau potenţialul.

Agricultura era în general cerealieră, dependentă de vreme (deci puţine s-au schimbat de atunci), eficienţa muncii era scăzută.

Câna a început Primul Război Mondial, în 1914, în industria autohtonă proporţia covârşitoare o deţineau ramurile conectate cu agricultura, aşa că 49% din producţia industrială era adusă de cea alimentară, în vreme ce petrolul (care peste un deceniu sau două devine principala atracţie pentru investitori) aducea 29%, iar materialele de construcţie contribuiau cu 14%.

Evident, industria nu era susţinută nici de sistemul de învăţământ, foarte slab dezvoltat, existau puţine şcoli de meserii (iar asemînare cu prezentul), nu aveam o piaţă bancară reală, deci finanţarea era aproape imposibilă.

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Când cele două mari blocuri europene s-au ciocnit, România era – pe hârtie – aliată a Triplei Alianţe (Puterile Centrale), care includea Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria, confruntată cu Tripla Înţelegere (Antanta) din care făceau parte Imperiul Britanic, Franţa şi Rusia, cărora li s-au adăugat ulterior SUA şi Italia.

Trecem repede peste războiul în sine, ceea ce e important e că România deşi avea rege german şi-a declarat iniţial neutralitatea, pentru ca în 1916 să se alăture Antantei şi să-şi ia (abandonată de Rusia în care în 1917 a început revoluţia bolşevică) o bătută straşnică de la trupele germane, deşi reuşise să cucerească, iniţial, Transilvania de la austroungari. Chiar și așa, rolul țării în război a fost extrem de important, după cum scrie și Lucian Boia.

Chiar dacă germanii ne-au bătut de ne-a sunat apa în cap și nu am reușit să-i oprim decât pe linia Mărășești – Mărăști – Oituz, după ce cuceriseră Transilvania și Muntenia, au fost nevoiți să retragă mai multe divizii de pe frontul occidental și astfel presiunea asupra anglo-francezilor a scăzut, iar infrângerea lor ulterioară este parțial și efect al intrării României în război.

Ion I C Brătianu

Primul ministru de atunci, Ion I. C. Brătianu a făcut un joc aproape nebun, conform aceluiași Lucian Boia – „Primul Război Mondial- Controverse, paradoxuri, reinterpretări”. Brătianu a ieșit din alianța cu Imperiul Habsburgic și cu germanii urmându-și interesul de a-și alipi Transilvania, la care s-au adăugat și Basarabia și Bucovina.

Să spunem aici, pentru moraliștii de cafenea, că morala unei țări ține de interesele sale, pe modelul descris atât de clar de Lordul Palmerston: Anglia nu are dușmani permanenți, nici prieteni permanenți, ci interese permanente.

Apoi, tratatul cu Puterile Centrale nu obliga România să intervină militar în favoarea lor. E drept, în niciun caz nu îi permitea să le atace, dar, dacă ne uităm la rezultate, deși Brătianu a riscat, câștigul pentru țară a fost enorm.

Întâi a fost alipită Basarabia (Rusia era anesteziată de războiul civil), apoi Bucovina și abia la urmă, pe 1 decembrie, și Transilvania.

Noroc, zicea P.P. Carp, conservator și germanofil. O fi fost, dar norocul și-l mai face și omul.

ECONOMIA DUPĂ MAREA UNIRE

A apărut astfel, pentru că vorbim totuşi despre economie, o creştere solidă a puterii economice (aportul industrial şi comercial ale oraşelor săseşti precum Sibiu sau Braşov fiind extrem de important).

Ce s-a modificat

Dar, chiar şi cu această injecţie de putere, economia regatului român era la pământ după război, cea mai bună dovadă fiind faptul că din cauza agriculturii distruse în 1919, România a importat cereale.

Acum, după aportul decisiv al lui Carol I la căpătarea independenţei şi la modernizarea ţării, apare şi rolul lui Ferdinand I Întregitorul. Statul s-a implicat în sprijinirea importului de tehnologie, de materii prime, a finanţat construcţia unor fabrici, precum Malaxa în Bucureşti, IAR în Braşov.

Treptat, economia s-a întărit, iar regatul a ajuns cel mai mare producător din industria petroliră europeană şi al şaselea din lume, al doilea producător de gaze şi de aur, a început să se specializeze în fabricarea de maşini grele, de la locomotive, la avioane sau vapoare.

Evident, agricultura s-a dezvoltat şi ea, regele a introdus reforma agrară, 1,5 milioane de familii au primit şase milioane de hectare de teren agricol şi păşuni. Rezultatul a fost că, deşi încă înapoiată – cu rezultate inferioare mediei europene, ca şi în prezent – România a devenit primul producător de porumb şi al patrulea de grâu din Europa şi cel mai mare producător de floarea soarelui din lume.

Aşa s-au pus bazele unei ţări care (deşi a încasat-o din plin în Marea Criză începută în 1929) a reuşit să se impună ca putere dacă nu de prim rang, măcar de rangul doi, dar demnă de luat în seamă, fiind liderul regiunii, până în 1938, când a început Al Doilea Război Mondial, al cărui efect devastator a fost continuat de alegerile falsificate din 1946 care au aruncat România în braţele comuniştilor, cu acceptul marilor puteri occidentale.

Iar ce a urmat de atunci ştim şi simţim toţi şi acum.

sursa-http://www.businesscover.ro/

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign