Parcarea în Bucureşti

28 aprilie 2015 Andrei Popescu Idei Urbane

parcare-Bucuresti-1Vă spuneam în finalul altui articol despre schimbarea legislaţiei şi, în special, a modului în care vedem dezvoltarea urbană a Bucureştiului. Să luăm cazul “generalist” al parcării în oraş. Nu mă interesează acum discuţiile stupide despre cine este de vină sau aşa nu se mai poate, nu se face nimic. Acestea nu aduc nimic şi sunt în general purtate de cei care se cred deţinători de soluţii miraculoase. Sunt o gargară şi ar trebui evitate.

Pentru că suntem oameni informaţi, ştim că în Bucureşti există strategii, legi şi hotărâri ale consiliilor care reglementeză această problemă a parcărilor. Există, dar în acelaşi timp nu sunt respectate. O altă problemă este că şi acestea sunt depăşite (eu aş spune că unele au fost complet defazate încă de la aprobare) şi, pentru că nu vreau să vorbesc neapărat despre parcarea în spaţiu public, mă voi referi la cele de pe domeniul privat, în cazul unei investiţii noi. Evident că ele nu pot fi separate, pot genera probleme suplimentare una pentru cealaltă şi fac parte din strategii mai largi, generale, la nivel de oraş.

În cazul acesta (parcarea pe domeniul privat) orice investitor care construieşte ceva în Bucureşti ştie că este obligat să asigure un anumit număr de locuri de parcare, număr calculat în baza funcţiunilor clădirii. Deci, se ia hotărârea de consiliu general şi se calculează (HCGMB 66/2006).  Destul de simplu. Cel puţin aşa le pare unora. Ai ca funcţiune comerţ? Un loc de parcare pentru fiecare 25mp. Locuire? De care? Un loc de parcare pentru fiecare apartament sau două dacă… Şi tot aşa. Simplu, nu?

Este un lucru bun că se face diferenţierea pe funcţiuni, dar ce ar însemna să privim lucrurile detaliat? Ce ar însemna să aplicăm o soluţie specifică în fiecare caz dat? Este evident că trebuie făcută difenţa şi pe zone, doar avem reglementări urbanistice diferite pentru Centrul istoric şi pentru cartierul Titan. Dar şi în cadrul acestora există situaţii diferite, situaţii care necesită abordări diferite. O construcţie nouă situată într-o zonă exclusiv pietonală nu ar trebui să vină cu investiţie suplimentară în locuri de parcare pentru automobile. Nu, dar ar putea fi obligată să aibă locuri pentru biciclete, poate mai multe decât în alte zone. O clădire nouă de birouri ar putea să nu genereze trafic suplimentar masiv prin simplul fapt că nu are locuri de parcare. Costurile pentru investitor ar putea fi reduse, dar acesta ar trebui să fie obligat să respecte şi toate reglementările din zonă. Domeniul public nu trebuie să devină spaţiu de parcare.

parcare-Bucuresti-2Locurile de parcare, numărul lor sau tipul de grupare, sunt parte dintr-o strategie care trebuie să îmbunătăţească circulaţia în oraş. Important este gradul de mobilitate şi nu modalitatea de transport. Automobilul este doar una dintre opţiuni şi ar trebui privită de toţi ca o simplă opţiune. Depinde de restul de investiţii ca toate opţiunile să fie viabile. Depinde de aceste investiţii ca cele mai bune pe termen lung să fie alese cât mai des. Pentru oraşul contemporan european automobilul nu este singura soluţie de deplasare. Maşina personală ar trebui să fie cea mai rar utilizată, asta în cazul în care restul opţiunilor nu sunt viabile. Gândiţi-vă că, din toate acestea, automobilul este cel mai puţin urban.

Dar Bucureştiul nu este chiar european. Şi nici chiar contemporan în mentalitate, aşa că opţiunile sunt tot reduse. Poate că tocmai lipsa unei culturi urbane de durată şi cu tradiţie ne împiedică în unele cazuri să implementăm soluţii noi (deja clasice prin alte locuri). Poate este doar educaţia. În orice caz, negocierea este cea care poate aduce un compromis pentru toţi cei implicaţi. Negocierea pentru soluţii specifice situaţiilor urbane bucureştene.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign