Cine mai muncește în următorii 50 de ani?

18 septembrie 2015 Business Cover Business Cover

Potrivit datelor Eurostat, populația României va fi de doar 16,3 milioane până în 2080. Și dacă nu era suficient că ne disipăm, trăim puțin, muncim puțin, iar mortalitatea infantilă ne face de râs și nu ajută deloc la revitalizarea unei țări cu o vârstă mediană ajunsă la 40,8 ani. Oare cine va mai munci în următorii 50 de ani?

următorii 50 de ani

Nu suntem tocmai cei mai bătrâni europeni, sunt alții care ar trebui să fie îngroziți de viitor, precum Germania (45,6 ani) sau Italia (44,7 ani), iar situația asta explică parțial și bunăvoința Germaniei de a atrage emigranți. Are nevoie de împrospătarea sângelui, altfel piața muncii, sistemul de pensii, totul se prăbușește în câteva decenii.

Vârsta mediană a populației

Dar situația aparent mai bună a României în ceea ce privește vârsta nu va dura mult. Există studii care relevă faptul că în doar 15 ani, mediana vârstei populației va ajunge la 46 de ani. Cât Germania acum, dar fără a fi aproape de bunăstarea nemților.

Munca și educația

Cum populația scade, forța de muncă scade, iar durata de viață redusă (71,6 ani la bărbați, a patra cea mai scăzută din UE și 78,7 ani la femei (a doua cea mai redusă) creează problema unei durate a muncii restrânse, de doar 32,6 ani, față de 38 de ani în cazul nemților sau 45,5 ani la islandezi.

Cât se muncește în UE. Sursa: Eurostat

La durata scurtă de muncă vine să contribuie și șomajul în rândul tinerilor, cifrat la 25%, nu cel mai rău din UE, sunt țări precum Grecia și Spania unde a sărit de 50%, în vreme ce în Italia și Croația e la circa 45%. Și mai rău e că avem un număr mic de tineri între 15 și 24 de ani, în jumătatea inferioară a topului UE, în timp ce bătrânii de peste 80 de ani reprezintă 4% din populație.

De fapt, dacă adăugam la datele Eurostat și pe cele ale INS de la referendum, tabloul e albastru rău. Copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Așadar, bătrânii sunt mai mulți decât tinerii și decât copiii.

Avem și relativ puțini locuitori cu pregătire superioară, doar 29% dintre tinerii între 20 și 24 de ani sunt studenți, ceea ce ridică întrebarea ce se întâmplă cu restul, variantele de studii postliceale fiind reduse, deci poziționarea lor în câmpul muncii va fi la niveluri inferioare, necalificate sau, și mai rău, vor alimenta grupurile infracționale.

Piața muncii are și va avea de suferit din motivele invocate mai sus, chiar dacă România e căutată de investitori, iar numărul de capacități de producție crește anual. În ritmul actual, autoritățile vor trebui să gândească strategii de atragere a unor emigranți care să completeze găurile lăsate de natalitatea în scădere și numărul mare de tineri fără pregătire, care conduc la restrângerea forței de muncă.

Locuințele și confortul

Că avem unul dintre cele mai „obosite” fonduri locative din UE e deja cunoscut. 33,3% dintre locuințele din România nu au alimentare cu apă, 34,9% nu au canalizare, 55,6% nu au încălzire centrală și 38,1% nu au baie. Ba mai mult, 15,6% dintre locuințe nu au nici măcar bucătărie în interior, ci, ori pe afară (în special în mediul rural), ori deloc (în mediul urban).

Interesant, nu? Dacă adăugăm la asta aglomerația din locuințele și așa mici ca suprafață (2,7 oameni), deja devine neplăcut și contribuie la starea de disconfort general, alături de sărăcie, șomaj și numărul redus de oportunități, prezente doar în marile orașe.

Ei, și acum cireașa de pe tort e numărul de tineri care locuiesc cu părinții sau s-au întors acasă din cauza crizei care le-a afectat joburile, veniturile, unii și-au pierdut casele cumpărate cu inconștiență în vârful pieței, 2007-2008.

72,7% dintre bărbații între 18 și 34 de ani locuiesc cu părinții, dar lucrurile se întorc pe partea cealaltă, când vine vorba despre femei, mai ambițioase și cu mai multe șanse (în unele cazuri) de a se descurca. Astfel, doar 49% dintre femeile între 18 și 34 de ani nu au propria locuință.

Ăsta e tabloul demografic al României. Nu foarte plăcut și plin de incertitudini, dar în două-trei decenii s-ar putea să ne uităm înapoi cu invidie, pentru că România nu dă deloc senzația că încearcă să-și rezolve problemele, ba din contră, părem a ne dizolva încet-încet în viitor. E foarte greu de supraviețuit într-o lume în care resursele se restrâng, populația din zonele sărace crește și pretutindeni se naște întrebarea cine va mai munci în următorii 50 de ani?

sursa-http://www.businesscover.ro/

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign