Pavilioanele Expoziției generale române din 1906 – 4

16 februarie 2016 Andrei Popescu Bucurestii vechi

La 6 iunie 1906 se deschidea oficial Expoziția generală română, eveniment gândit pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Locul ales pentru amplasarea expoziției a fost Câmpia Filaretului (Câmpia Libertății), actualul Parc Carol I, un spațiu cu semnificații istorice importante. Ideea acestei manifestări i-a aparținut politicianului Take Ionescu, iar comisarul-șef al expoziției a fost numit Constantin I. Istrati. Întregul proiect a fost gândit și executat de arhitect Ion D. Berindey, arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont.

În cadrul expoziției au fost realizate pavilioane ale administrației locale și generale, pavilioane naționale (Franța, Ungaria, Austria) și regionale (Transilvania, Bucovina, Dobrogea, diferite județe) și o multitudine de pavilioane private cu reprezentare din industria agricolă, comerț, transporturi, alimentară, extractivă etc. S-a estimat un număr de 40.000 de expozanți și aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape șase luni de funcționare. Construcțiile au fost gândite ca pavilioane temporare, demontabile, foarte puține din acestea păstrându-se astăzi. Amenajarea a fost gândită ca un orășel în care puteai să petreci o zi întreagă vizitând pavilioanele, locurile de distracție sau restaurantele. Aleile, străzile și sau piațetele expoziției au primit nume ale personalităților, figurilor istorice sau a regiunilor românești.

Prin aceste articole încerc să refac în mediul virtual amenajarea expoziție, identificarea tuturor construcțiilor și, pe viitor, prezentarea întregului proiect în 3D. Toate informațiile vor fi publicate și prezentate public pe măsură ce le descopăr, proiectul fiind astfel în continuă dezvoltare și îmbunătățire. Majoritatea imaginilor de epocă pe care le-am refăcut sunt preluate de pe Orașul lui Bucur și Biblioteca digitală a Bucureștilor. Majoritatea informaţiilor despre fiecare expozant şi pavilion sunt preluate din lucrarea Călăuza oficială şi catalogul Expoziţiunei generale române din 1906, publicat de Socec în anul 1906.

Pentru toate clădirile am ales să prezint denumirea originală, aşa cum apare pe planul de la 1906, plan „văzut și aprobat astăzi 12 Mai 1906”. Planul este întocmit de arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont și aprobat de comisarul general al expoziției Constantin I. Istrati. Unele denumiri au fost completate cu descrierea conținută de imaginile de epocă, iar pentru pavilioanele realizate, dar nemarcate, am ales să fie prezentate după acestea. Un foarte mare ajutor în identificarea diferitelor pavilioane l-am primit de la Costin Gheorghe.


Pavilionul închisorilor

58-pavilionul-inchisorilorPavilionul închisorilor (sau al Direcţiunei generale a închisorilor) era o construcţie care refăcea la scară în cadrul Expoziţiei generale române din 1906 imaginea Penitenciarului Doftana, cel mai modern la vremea respectivă. În cadrul acestui pavilion au fost expuse produse realizate de condamnaţi, produse textile, mobilier, decoraţiuni etc.  Construcţia era amplasată pe Calea Olteniei, în partea sudică a parcului expoziţiei. În Pavilionul închisorilor au fost prezentate produse de la închisorile Văcăreşti, Plătăreşti, Mislea, Focşani, Doftana, Mărgineni, Slănic, Ocnele Mari, Craiova, Bucovăţ, Galaţi, Târgu Ocna, Pângăraţi şi Iaşi. În incintă a fost amplasat bustul lui Lascăr Catargiu, cel care s-a ocupat de organizarea modernă a serviciului penitenciarelor.

58-pavilionul-inchisorilor-interiorLa interior au fost refăcute şi două celule, una în condiţiile vechi, iar alta prezentând noile standarde. Conform ghidului expoziţiei, în fiecare celulă a fost poziţionat câte un manechin, reprezentând un criminal celebru pentru respectiva epocă, celula veche “fiorosul criminal Enache Marcu”, iar în cea nouă “Ion Pipa, celebrul asasin al cârciumarilor”.

Locuinţa M.S. Regelui la Poradim

65-Locuinta-M.SLocuinţa M.S. Regelui la Poradim era o copie a clădirii în care a avut cartierul general regele Carol I în cadrul bătăliei de la Plevna din Războiul de Independenţă. Construcţia simplă era situată în satul Pordim (denumirea actuală), în estul Plevnei, Bulgaria. Casa încă mai există, a fost transformată în muzeu şi ulterior extinsă. Pavilionul din cadrul Expoziţiei generale române era amplasat în vecinătatea Întăriturilor de la Plevna (numărul 64 pe planul expoziţiei), acestea fiind o copie la scară a întregului front al bătăliei de la Plevna.

Pavilionul Gr. Capşa

87-capsaPavilionul Gr. Capşa era unul dintre pavilioanele private din cadrul Expoziţiei generale române, construit în stil neoromânesc. Pavilionul de mici dimensiuni era reprezentaţa celebrei Case Capşa, cafenea, restaurant şi cofetărie de pe Calea Victoriei. La vremea respectivă Casa Capşa aparţinea încă unuia dintre cei doi fraţi fondatori, Grigore Capşa. Construcţia era situată în cadrul expoziţiei la intersecţia Aleii Independenţei cu strada Lascăr Catargiu, fiind vizibilă în imagine chiar placa cu denumirea străzii. Pe fundal se poate vedea Pavilionul Regal, aripa Geniul civil. Culte și Instrucțiuni publice.

Ehrlich. Crescătoare de copii

145-Ehrlich-Crescatoare-de-copiiPavilionul Ehrlich. Crescătoare de copii ( sau Clocitoru de copii) era situat pe Calea Olteniei, în spatele Palatului Artelor. În această zonă a expoziției au fost amplasate mai multe pavilioane care aveau legătură cu medicina și sistemul medical: Pavilionul Dr. Gerota, Pavilionul Dr. Minculescu, Leagănul Sf. Ecaterina sau Pavilionul Farmaciștilor. Numele Ehrlich este posibil să fie preluat de la omul de știință Paul Ehrlich, însă aceasta este doar o presupunere personală, căci nu am găsit încă nicio referință.

Pavilionul Franciei

154-Pavilionul-FrancieiPavilionul Franciei (sau Pavilionul Francez) este unul dintre pavilioanele naţionale construite în cadrul expoziției. Expoziția a avut un caracter național, cu dorința de reprezentare a tuturor românilor, chiar şi a etnicilor din afara Regatului. Totuși, au fost invitate pentru a participa și unele puteri europene, în cazul acesta Franța. Pavilionul era situat în partea de sud a expoziției, la intersecția Căii Olteniei cu Aleea Eliade Rădulescu. Vis-a-vis de acesta a fost ridicat Pavilionul Italiei.

 


Pentru toate clădirile am ales să prezint denumirea originală, aşa cum apare pe planul de la 1906, plan „văzut și aprobat astăzi 12 Mai 1906”. Planul este întocmit de arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont și aprobat de comisarul general al expoziției Constantin I. Istrati. Unele denumiri au fost completate cu descrierea conținută de imaginile de epocă, iar pentru pavilioanele realizate, dar nemarcate, am ales să fie prezentate după acestea. Un foarte mare ajutor în identificarea diferitelor pavilioane l-am primit de la Costin Gheorghe.

Vezi tot planul expoziţiei şi lista cu toate pavilioanele.

plan-pavilioane-carol1906

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign