Imobilul UGIR din centrul Bucureștiului îți arată cât de ignorată și neîngrijită e arhitectura rațională interbelică.

16 martie 2016 [Raiden] Bucurestii vechi

Imobilul UGIR din centrul Bucureștiului îți arată cât de ignorată și neîngrijită e arhitectura rațională interbelică.

► BACKGROUND. Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), fondată în 1903, e una dintre cele mai mari confederații patronale din România, organism de reprezentare din punct de vedere patronal a industriei românești și a capitalului autohton.

► 1938: pe str. Alexandru Lahovari (actuală George Enescu) se inaugurează noul sediu UGIR, arhitect Constantin Moșinschi, constructor Emil Prager. Clădirea are influențe fasciste caracteristice Italiei lui Mussolini.

► Faţada principală are 4 coloane ce se ridică pe 4 etaje. Compoziţia e susţinută de 6 panouri cu basoreliefuri reprezentând munca fizică (sculptor Mac Constantinescu). Ferestrele etajului 1 şi accesele sau grilaje art deco.

► În perioada regimului comunist, clădirea a rămas aproape neschimbată, dispărând doar literele „UGIR” de deasupra intrării principale. Basoreliefurile au rămas neatinse, pentru că glorificarea muncii fizice e caracteristică și comunismului, nu numai fascismului.

► După 1990: imobilul începe să se degradeze treptat, fațadele nu sunt deloc curățate, tâmplăria ferestrelor, feroneria și obloanele se deteriorează și totul capătă un aer prăfuit.

► După 2000: pe fațadă încep să apară mesh-uri (cearșafuri) și diverse bannere cu reclame, practic o desconsiderare totală a valorii arhitectonice a imobilului. Bătaie de joc 100% în numele consumerismului sălbatic.

► PREZENT. Nu mai sunt reclame pe fațadă, dar aparatele de aer condiționat și firele trase aiurea parazitează eficient clădirea. Din cauză că placajul s-a înnegrit, basoreliefurile nu mai atrag absolut deloc atenția și sunt puțini cei care mai remarcă azi verticalele fantastice ale imobilului UGIR.

Când vine vorba de valorificarea patrimoniului vechi construit, trebuie să ne uităm și la epoca modernistă/art deco interbelică, nu numai la imobilele belle epoque din „Micul Paris”, pentru că Bucureștiul e un oraș complex pe care nicio administrație de după 1989 nu l-a înțeles.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign