Eforia Spitalelor Civile

29 august 2016 Adrian Majuru Bucurestii vechi
sursa-Muzeul Nicolae Minovici

 

Una dintre cele mai grandioase iniţiative private care a prevalat asupra iniţiativei publice a fost Eforia Spitalelor Civile. Instituţia a luat fiinţă printr-o decizie a Generalului Kiseleff din 2 aprilie 1832, care a reunit Fundaţiunile Colţea, Pantelimon şi Iubirea de Oameni-Filantropia.
Legea din 16 octombrie 1864 a hotărât ca bugetul ei să fie supus votului Adunării Deputaţilor ca şi bugetul statului, administrarea bunurilor sale urmând a se face după normele administraţiei bunurilor statului cu aplicarea legii contabilităţii publice şi controlul curţii de conturi pentru verificarea gestiunii financiare. Această lege a durat până la dispariţia instituţiei, sub comunişti.
Eforia a supravieţuit şi s-a dezvoltat numai datorită donaţiilor şi susţinerilor private. Ea întreţinea multe aşezăminte spitaliceşti în Muntenia şi într-o măsură mai mică în Moldova.
În afara domeniului agricol de zeci de mii de ha., Eforia Spitalelor Civile deţinea la 1921 şi 51.622 ha. de pădure situate în regiunile de şes, deal şi munte. După expropiere Eforia a rămas, cu subsolul moşiilor expropiate din regiunile petrolifere. Aceste moşii au fost Slobozia-Vrăjitoarea în Prahova; moşia Doftăneţ-Poenăreanca concesionată societăţilor „Steaua Română” şi „Concordia”; moşia Balaca-Scăeni concesionată societăţii „Subsolul Român”; moşiile Sărasca-Matiţa, Delniţa şi Viadeşti-Valea Dobrotei, toate în Prahova, precum şi moşia Bucşani-Dalles din judeţul Dâmboviţa. Interesant, aceasta din urmă a fost concesionată până în1977 societăţii „Subsolul Român”. Alte moşii aflate în posesia Eforiei din zona petroliferă a Prahovei au fost: Poiana, Cocorăşti-Capri, Valea Mantiei Pantazi şi Nisipoasa, Urlaţi Fântânelele şi Vărbilău, al căror subsol nu a fost concesionat.
Eforia a deţinut sute de imobile urbane în Capitală, la Sinaia şi în diferite localităţi din ţară. Cele mai renumite au fost Palatul Eforiei pe care îl puteţi vedea şi azi pe bulevardul Elisabeta, astăzi acolo fiind Primăria sectorului V. Aşadar, restituirea trebuie să înceapă cu această clădire, care la 1935 cuprindea şi un complex de magazine, o sală de spectacole cu diferite anexe, apartamente şi o instalaţie de băi publice. În Bucureşti, Eforia mai deţinea casele defunctului A.Veleanu de pe strada Lipscani 77, cu două prăvălii şi apartamente; apoi casele de pe străzile Sfinţilor 10, Popa Soare 2, Călăraşi 59, Foişor 12, Minotaur 55, Elena Doamna 47, Grigore Alexandrescu 57, o casă şi un teren de 13 000 mp pe şoseaua Vitan şi casa de pe aleea Aleea Izvoranu 7, toate donate de proprietari. Au urmat imobilele Antachi din str.Carol 130, George Filipescu de pe Dionisie 48 şi Luterană 17, casele Ecaterina Florescu din str.gen.Anghelescu 69 şi Crişana 19, casele Elena Lăzărescu din blv.Elisabeta 37, casele M.Cristescu din Calea Victoriei 141 şi multe altele.
La Sinaia, Eforia deţinea hotelul Caraiman, hotelul Palace şi Cazinoul cu tot complexul aferent de magazine. Eforia mai deţinea un stoc de diverse acţiuni, printre care 2116 acţiuni ale Băncii Naţionale a României, 5096 acţiuni ale societăţii „Sinaia”, 33400 acţiuni „Subsolul Român”, 36900 acţiuni ale societăţii „Petrol Govora”, 20 000 acţiuni ale „Creditului Rural” precum şi alte acţiuni şi rente de o valoare nominală de cca. 20 milioane lei. Acestea au fost în linii generale bunurile mai importante deţinute de Eforie. La acestea adăugăm un număr de 17 schituri cu veniturile lor, aflate la 1931 în proprietatea Eforiei. În anul 1931, Eforia Spitalelor Civile avea un venit total de 216.300.000 lei, în condiţiile în care întreţinea în spitalele sale un număr de 2200 paturi, şi tot atâtea tratamente gratuite. Costul era de cca.160 lei pe zi pentru tratamentele chirurgicale şi 120 lei pentru tratamentele obişnuite.

Tag-uri:
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2021 . Designed by: Livedesign