… o temă recurentă pe-agenda celor care emit judecăți care-ar trebui să ne influențeze e că Statul – care nu-și face treaba – ar trebui să fie… cum să zic… mituit s-o facă.
Adicătelea, polițaiul care nu dă amenzi o să dea amenzi dacă-i rămîne un oarece profit din banii ăia!
Așa funcționează lucrurile? Nici măcar în lumea lor confortabilă nu funcționează așa! Cum ar veni, mă angajezi să muncesc și dacă vezi că frec motanul… îmi dai bani mai mulți ca să-mi fac treaba pentru care m-ai angajat?
În tot acest timp, aceiași judecători publici grohăie zi de zi la adresa doreilor care nu-i servesc cum se-așteaptă la magazin, la restaurant, la coafor.
– fractură logică –
Nu merge așa, frați cetățeni. Ar fi interesant să meargă, da’ pur și simplu… nu merge.
Fiindcă nu sîntem clienții Statului. Dac-am fi, am ajunge să fim serviți după banii pe care-i avem.
Și-atunci am trăi într-o societate mai monstruoasă decît cea-n care trăim deja, dar o sprijinim să nu mai fie șchioapă.
