Operă, operetă și cântăreți celebri

20 noiembrie 2016 Adrian Majuru Bucurestii vechi, Editorial

Povestea operei la noi coboară treptele istoriei înainte de revoluția lui Tudor din Vladimiri. În orașul încă oriental, cu boieri în anterie și domnitor supus umil al Fanarului, pe străzile prost podite, încărcate de noroi la prima ploaie, au putut fi citite pe zidurile caselor de pe Podul Mogoșoaiei și ulița Colței primele afișe în București. Erau la concurență două evenimente nemaivăzute. Primul afiș invita curioșii să o vadă pe vieneza Karolina Paukert în „fuga mare cu prinsoare” între Podul Mogoșoaiei și Podul Târgului de Afară, azi Calea Moșilor. Artista vieneză adusese la București strămoșul velocipedului și pentru prima oară se putea vedea pe străzile orașului o femeie făcând ceva extraordinar. Al doilea afiș invita norodul subțire la spectacolele de operă ale trupei conduse de germanul Johann Gerger.
După cum vedem, bucureștenii nu au dus lipsă de curiozități și produse culturale de ultimă oră nici cu două sute de ani în urmă. Se spune de perioada fanariotă că a fost cea mai neagră etapă a fiscalității excesive dar, până și fiica domnitorului Caragea, Ralu, a iubit opera. La teatrul din scândură ridicat lângă Cișmeaua Roșie de pe Podul Mogoșoaiei, în anul 1818 a fost interpretat celebrul Rossini cu «Italianca din Alger». Multe dintre sălile de teatru și bal erau locuri unde se puteau improviza concerte.
La sala Momolo în anul 1834 a debutat cu opera «Braconierii», Ioan Alexandru Wachmann. În aceeași perioadă a fost înființată prima societate filarmonică din Valahia, care, a cumpărat hanul Câmpineanu de pe Podul Mogoșoaiei cu 5000 de galbeni pentru amenajarea unui teatru de operă în anul 1836. În perioada lui Gheorghe Bibescu vine la București profesorul de canto Benedetti Franchetti, care în cele din urmă ajunge primul mare impresar al trupelor de operă din Valahia iar în anul 1852 se stabilește la București, unde va și muri în anul 1894. Teatrul Mare de pe Calea Victoriei avea și trupă de operă și operetă. Primul spectacol de operă în limba română a fost dat aici la 8 mai 1885 cu opera «Linda de Chamonix» de Giacomo Donizetti. Sub îndrumarea lui George Ștephănescu distribuția a fost pentru prima oară în întregime românească.
Peste zece ani, în casele lui Costache Ghica din piața Valter Mărăcineanu de azi a fost amenajat Teatrul Liric de operetă, unde în anul 1904 a jucat Sarah Bernhardt. Începând cu anul 1920 aici va funcționa Opera Română. După 1888 este folosită pentru concerte și sala Ateneului Român destinată inițial conferințelor culturale. La 1 martie 1898 George Enescu și făcea debutul ca dirijor și compozitor la Ateneul Român cu suita simfonică «Poema Română», pe care o prezentase cu o lună mai devreme și la Paris. Tot Enescu, în anul 1921 a deschis noua stagiune a Operei Române, după înființarea acesteia în martie 1920. Cu acest prilej a dirijat «Lohengrin» de Richard Wagner.
Prima trupă românească de operetă a fost înființată de Constantin Grigoriu în anul 1906 avându-i ca protagoniști pe Nicolae Leonard, Vladimir Maximilian și Florica Cristoforeanu, iar mai apoi renumiții Ciucurette și Carusy. Datorită lor este realizată premiera operei «Orfeu în infern» de Jacques Offenbach la Teatrul Liric, pe 6 martie 1910. După primul război mondial, opera și opereta românească pătrund în Europa prin George Enescu, Dinu Lipatti, George Georgescu sau Grigoraș Dinicu. În anul 1920 apare Societatea Filarmonică iar patru ani mai târziu este finalizat Teatrul «Regina Maria», nu departe de biserica Sf.Spiridon Vechi, pe Splaiul Independenței. Aici au dat spectacole mai toate trupele de teatru și operetă. Din anul 1953 aici s-a mutat Teatrul de stat de operetă după ce Opera Română a primit sediul cel nou finalizat în vara anului 1953 după planurile arhitectului Octav Doicescu. Teatrul «Regina Maria» a fost demolat în anul 1985 iar Teatrul de operetă a fost mutat în aripa de nord a noului Teatru Național, unde este și astăzi.

14925398_1121749497861105_5455381905540731502_n

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign