24 Ianuarie e Ziua Unirii Mici

24 ianuarie 2017 [Raiden] Bucurestii in istorie

24 Ianuarie e Ziua Unirii Mici, actul final al din 1859 când printr-o manevră politică abilă, decidenții din Muntenia și Moldova au ales același principe, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza și au realizat tehnic unirea principatelor. Deși inițial reformist, Cuza a manifestat ulterior tendințe autocratice și a fost îndepărtat de la conducerea Principatelor Unite în 1866. Una dintre măsurile cele mai răsunătoare a fost secularizarea (confiscarea) averilor mănăstirești.

Adunarea Generală istorică din 1859 a avut loc în incintele vechiului Divan Domnesc (o formă incipientă dar în esență nedemocratică a unui corp legiuitor – membrii săi nu erau aleși de popor), pe colina Mitropoliei, azi dealul Patriarhiei. Vechiul Divan Domnesc se găsea în niște corpuri de clădire mai modeste unite între ele, așa cum se vede în poza din stânga-jos, dinainte de demolare, la începutul secolului 20. Etapele care au urmat:

→ 1907: se inaugurează pe locul Divanului Domnesc Palatul Adunării Deputaților, practic vechiul Palat al Parlamentului din București

→ 1948-1989: în anii comunismului, în palat activează Marea Adunare Națională (MAN), parlament unicameral

→ 1990: clădirea e sediul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organ de tranziție

→ 1991-1994: palatul redevine sediu al Camerei Deputaților, până la mutarea acesteia la Casa Poporului, unde e și acum

→ 1994-2010: statul dă Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în folosință palatul, dar statul rămâne proprietar, în timp ce clădirea e redenumită Palatul Patriarhiei

→ 2010: guvernul Boc trece în proprietatea BOR o serie de clădiri și terenuri de pe teritoriul țării, inclusiv Palatul Adunării Deputaților

Așadar, avem un palat care a aparținut cetățenilor, palat unde s-au făcut legi foarte mulți ani, unde au vorbit regi, lideri comuniști și tot felul de personalități ale lumii. O clădire încărcată de istorie. În mod evident, acolo ar trebui să fie Muzeul Parlamentului sau Muzeul Democrației. Cetățenii să poată accesa oricând interioarele neoclasice excelent lucrate, vechea sală de plen unde s-au luat atâtea decizii istorice, biroul președintelui Camerei, holurile de recepție, grădinile întinse terasate, etc. Ei bine, NU. Sunt toate ale BOR, dar anumite camere se pot închiria pentru evenimente private.

BOR face bani de pe urma unei clădiri care a simbolizat democrația românească. Clădire la care BOR n-a contribuit cu nimic, dar pe care politicieni servili i-au dat-o ca să aibă Patriarhul tot dealul al lui. Stătea ca un ghimpe o proprietate a statului lângă Patriarhie. Mai mult, s-a tolerat parazitarea edificiului monument istoric de clasă A cu abțibilduri lucioase reprezentând scene biblice – ornamente neprevăzute în proiectul inițial. BOR nu numai că exploatează edificiul, dar îl și mutilează. Absolut niciun parlamentar sau vreun membru al guvernului din ultimele legislaturi și cabinete n-a pus problema punerii acestei clădiri în circuitul public.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign