România, o poartă pentru mii de refugiați ?

În România, există câteva centre pentru refugiați care găzduiesc sute de suflete din zonele de conflict. Această structură instituită în cooperare cu Organizația Națiunilor Unite, ajută, timp de câteva luni, refugiații să se recupereze și să se pregătească pentru o viață nouă.

În urma unei analize, problemele principale în ceea ce privește  asistența refugiaților sunt lipsa de protecție, hărțuirea sexuală, marginalizare socială, colapsul structurilor sociale, inexistența unor condiții de igienă și îngrijire.

Până în noiembrie anul trecut, Asenia nici măcar nu știa cum să plaseze România pe o hartă. Astăzi, acestă tânără vede în această țară, opusul culturii și tradițiilor sale, o piatră de hotar pentru o viață nouă. La 26 ani, Asenia a sosit la centrul de urgență pentru refugiați, aflat în București, în vestul țării, după ce a scăpat de două ori în iad. Mai întâi a fugit  din țara sa natală, Siria.. Instalată în Libia, ea a devenit țintă a populației de la începutul revoltei împotriva lui Gaddafi. Mulți africani au fost torturați sau chiar uciși în acea perioadă crâncenă.

Forțată să fugă de violență, ea a luat încă drumul exodului pentru a ateriza în tabăra improvizată Choucha, la granița tunisian-libiană. Un trai zilnic cotidian, în care supraviețuirea atârnă de un fir. Și apoi, într-o zi, se pronunță cuvântul „evacuare”: va fi România. Dar teama este încă vie, rănile încă dureroase. Nu îndrăznește să-și dezvăluie identitatea completă. „Situația din Siria a fost teribilă. Aici sunt în cele din urmă în siguranță, studiez limba engleză și copilul meu profită de tot ce îi putem oferi „, spune ea modestă.

Dar curând viața sa se va schimba radical: într-o lună, se va muta în Germania.

Centrele de refugiați din România: o problemă nesemnalată

Conform statisticilor recente, în România regăsim doar 6 centre la nivel de național pentru refugiați, suprapopulate.

Pe lângă numărul ridicat al femeilor refugiate, un aspect demn de tratat sunt tinerii refugiați.

Tinerii refugiați. O PROBLEMĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Ce trebuie remarcat, e faptul că aceștia trebuie să echilibreze sarcinile  pe care aceștia trebuie să le îndeplinească : un echilibru între muncă și educație, în ciuda școlii întreruptă în țara nativă și a rupturii de membrii familiei.

După ce sosesc în țările gazdă, aceștia încearcă să cunoască cultura și tradițiile, dar vorbim despre primele zile, cum le-au trăit, unde este dificil de comunicat și de înțeles. Învățarea rutinelor cotidiene  și implicarea în societate va îmbunătăți abilitățile de auto-încredere. Este necesară și vitală participarea și punerea în  aplicare a evenimentelor și activităților culturale pentru tinerii refugiați.

(n. 1994) Ina Maria Stoica a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, iar acum își continuă studiile la Masteratul francofon din cadrul Facultății de Jurnalism. A publicat poezie și articole în reviste și antologii.