DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Iarna anului 1954

06 februarie 2019 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii vechi

În urmă cu 65 de ani, România s-a confruntat cu unul dintre cele mai puternice episoade de viscol, când între 1 şi 4 februarie 1954, dar şi în zilele de 17, 18 şi 19 februarie, Capitala şi aproape întregul teritoriu al ţării au fost acoperite de o cantitate uriaşă de zăpadă.

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire în zona Podului Izvor / DANIEL RACOVITEANU / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire la Teatrul Bulandra / DANIEL RACOVITEANU / Arhiva istorică AGERPRES

 

Într-un buletin meteo emis de Institutul Meteorologic Central din Bucureşti şi publicat în ziarul ”România Liberă” din 3 februarie 1954, se preciza că în ţară ”vântul va sufla de la est puternic în nordul ţării şi potrivit în celelalte regiuni. Noaptea temperatura coboară între minus 18 grade şi minus 24 de grade în Moldova şi minus 12 grade şi minus 18 grade în celelalte regiuni. Ninsoare intermitentă va continua să cadă în întreaga ţară. În sudul ţării, sudul Moldovei şi Dobrogea va continua să viscolească. În cursul după amiezii de mâine viscolul va slăbi în intensitate. Pentru următoarele două zile vremea rămâne închisă şi cu ninsoare. În Bucureşti: Vremea închisă şi geroasă cu cerul acoperit. Vântul va sufla tare din sectorul estic. Temperatura coboară noaptea între minus 15 grade şi minus 17 grade, iar ziua dela minus 8 grade la minus 10 grade. Ninsoare intermitentă şi viscol. În cursul după amiezii de mâine viscolul în curs de încetare. Pentru următoarele două zile vreme închisă cu ninsoare.”

 

Potrivit unui articol din ziarul ”Scînteia” din 5 februarie 1954, Consiliul de Miniştri a transmis, la 3 februarie 1954, prin posturile de radio, un comunicat prin care se făcea apel la ”muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din ministere şi instituţii, comunişti şi deputaţi ai sfaturilor populare, gospodine, ţărani, elevi, studenţi” din regiunile înzăpezite să ia parte la lucrările de deszăpezire a străzilor, căilor ferate şi a drumurilor.

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire  /  MARCU MAYER / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire la intersecţia B-dului Carol cu Calea Moşilor / DUMITRU COVACI / Arhiva istorică AGERPRES

 

Îndepărtarea efectelor viscolului a fost uşurată de faptul că în cursul nopţii de 3 spre 4 februarie vremea a început să se îmbunătăţească. La 4 februarie, viscolul încetase în totalitate în Capitală şi într-o serie de regiuni ca Timişoara, Bârlad, Piteşti, Bacău, Hunedoara, Craiova, notează aceeaşi publicaţie.

 

Astfel, începând cu ziua de 4 februarie 1954, în Capitală şi în regiunile grav afectate de viscol, oamenii au început uriaşa muncă de îndepărtare a troienelor.

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire / DUMITRU COVACI / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire la Gara de Nord / DUMITRU COVACI / Arhiva istorică AGERPRES

 

Unităţile militare au avut un aport hotărâtor în acţiunea de combatere a urmărilor viscolului în întreaga ţară. În Capitală, ofiţeri şi ostaşi ai unităţilor militare au lucrat la deszăpezirea Gării de Nord, Triaj, Chitila, Filaret şi Obor, şoselelor Cotroceni, Panduri, Elefterie, porţiunea dintre Podul Herăstrău şi Piaţa Victoriei ca şi a mai multor linii de tramvai.

 

Un nou apel a fost făcut în ziua de duminică, 7 februarie 1954, când cetăţenii Capitalei dar şi locuitorii raioanelor au fost chemaţi să iasă la curăţarea drumurilor principale, a străzilor, a căilor ferate, pentru a se putea face aprovizionarea cu alimente, medicamente, pentru a se asigura asistenţa medicală în caz de nevoie. 140.000 de cetăţeni ai Capitalei au deszăpezit 1.188 de străzi.

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire pe Calea Victoriei / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Acţiune de deszăpezire pe B-dul Nicolae Bălcescu, în faţa cinematografului Scala / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

”(…) În afară de deszăpezirea străzilor, în raionul Tudor Vladimirescu, cetăţenii au lucrat la decongestionarea de troiene a depozitelor de lemne. Numeroşi cetăţeni au lucrat la desfundarea liniei ferate dela Gara de Est. (…) În Capitală, au fost redate circulaţiei până în ziua de 8 februarie, 20 linii de tramvai, dintre care 15 pe întreg traseul” (Ştire AGERPRES 8 februarie 1954).

 

Iarna anului 1954 / DUMITRU COVACI / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954 / DUMITRU COVACI / Arhiva istorică AGERPRES

 

Potrivit unei ştiri AGERPRES din 12 februarie 1954, secţia sinoptică a Institutului Meteorologic Central din Bucureşti a cules şi a prelucrat informaţii meteorologice de peste hotare, realizând mai multe hărţi. Cu ajutorul acestora, Institutul Meteorologic Central din Bucureşti a stabilit pe baze ştiinţifice explicaţia viscolului care s-a abătut asupra Peninsulei Balcanice şi a frigului din Europa. ”Astfel, în Groenlanda s-a format o regiune cu presiune foarte mare, un anticiclon. Datorită rotaţiei pământului, masele reci şi în parte umede de aer arctic au coborât peste zona maximelor barometrice din Europa. În drumul lor, din cauza zăpezii căzute pe continent, aceste mase de aer s-au răcit şi mai mult. În acelaşi timp, în regiunea Mediteranei, masele de aer cald şi umed au format o depresiune, zonă cu presiune scăzută, care s-a dezvoltat. S-au creat astfel două rezervoare cu presiune diferită care tindeau spre echilibru. Din această cauză, distanţa dintre ele s-a micşorat, astfel încât scurgerea maselor de aer rece pe dedesubtul aerului cald, care s-a produs în Peninsula Balcanică a devenit violentă, dând naştere viscolului.”

 

Iarna anului 1954; Cheiul Dâmboviţei / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Cheiul Dâmboviţei / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

Având în vedere cantităţile imense de zăpadă căzute în Capitală şi faptul că toată această zăpadă urma să se topească şi să provoace, inevitabil, inundaţii, autorităţile au dispus ca aceasta să fie încărcată în camioane, în căruţe, şi să fie transportată şi vărsată în Dâmboviţa, fie împrăştiată pe terenurile virane din jurul Capitalei.

 

La 15 februarie 1954, o ştire AGERPRES consemna faptul că ”(…) spre Dâmboviţa şi terenurile virane se îndreaptă şiruri întregi de camioane încărcate cu zăpadă. În zilele de 13 şi 14 februarie au luat parte la acţiunile de deszăpezire aproape 50.000 de cetăţeni din Capitală, care au lucrat la ridicarea zăpezii din pieţele ”28 Martie”, ”16 Februarie”, ”7 Noiembrie”, Bdul ”1848”, de pe drumurile de acces la depozitele de lemne, precum şi în cartierul Floreasca, podul Băneasa, podul Basarab, podul Constanţa, şoseaua Chitilei, bdul Bucureştii-Noi, bdul 1 Mai etc. La lucrările de evacuare a zăpezii din Capitală, în ziua şi noaptea de 13 februarie şi în ziua de 14 februarie au lucrat 920 de camioane, care au transportat însemnate cantităţi de zăpadă.”

Iarna anului 1954; Zona străzii Eforie / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

Iarna anului 1954; Zona străzii Eforie / CONSTANTIN ZAMFIR / Arhiva istorică AGERPRES

 

După cum relatează presa vremii, un nou episod de viscol s-a abătut asupra unor regiuni din sudul şi estul ţării (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Bârlad), în cursul zilelor de 17-18-19 februarie 1954, la aproape două săptămâni distanţă faţă de cel de la începutul lunii. Au fost depuse din nou eforturi supraomeneşti pentru îndepărtarea zăpezii. ”Viscolul a început din nou să bată cu putere. Rafale puternice de vânt au adus cu ele mari cantităţi de zăpadă, ameninţând blocarea drumurilor, îngreunând circulaţia şi aprovizionarea”. (ziarul ”Scânteia”, 19 februarie 1954) AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign