Dimitrie Brândză este părintele botanicei românești și fondatorul Grădinii Botanice din Bucuresti

10 iunie 2020 Dumitru Alexandru Filimon Istorie

Dimitrie Brândză este considerat părintele botanicei românești și fondatorul Grădinii Botanice din Bucuresti. O descriere remarcabilă a personalității sale o regăsim în spusele profesorului Traian Săvulescu care îl prezintă ca un: „bărbat dintr‑o bucată, negrupat în nicio tovărăşie, nemărginit de niciun interes material, nerăscolit de patimă şi vrajbă, nu a sacrificat cutia Florei pentru cutia Pandorei; biruitor peste oameni şi stihii, D. Brândză a reuşit să zidească o şcoală adevărată”.

Această datorie morală avea să-l urmărească până la final când dealtfel va invoca in fața Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta datoria mai presus de toate, o pecete a propriului destin remarcabil, ba char înfloritor am putea spune, respectând o semantică si eufonie aparte.   

Specii de plante de pe glob îi poartă numele – în semn de mare respect din partea științei academice europene

Dimitrie Brândză nu doar  a fost un mare cunoscător al plantelor ci a și iubit această lume vegetală sub care se ascund mari mistere.

A fost extrem de apreciat de botaniştii internționali ai epocii care au dedicat numelui său genuri şi specii ale unor plante.  Henri Ernest Baillon (1827–1895)2 a denumit un gen al Familiei Leguminoase „Brândzeia” (1869) – Brândzeia filicifolia H. Baillon, arbust din insulele Africii Meridionale, în semn de apreciere pentru vechiul său student la Sorbona.

După periplul educativ în spațiul francez îl așteaptă o frumoasă cariera la Iași și apoi București.

Prin insistenţele sale reuşit să convingă oficialităţile vremii în obţinerea la Cotroceni a unui teren potrivit şi definitiv pentru organizarea Grădinii Botanice

În 1874 a fost transferat la Bucureşti ca profesor la Catedra de Botanică şi Zoologie a Facultăţii de Ştiinţe; preia în calitate de Director conducerea Grădinii Botanice, care se afla pe fostul Bulevard al Academiei, în faţa Universităţii. Cu toate că acest teren nu corespundea pentru o grădină botanică, timp de zece ani, în 1874–18845 , din inițiativa şi conribuţia sa, aici s‑a organizat o primă grădină botanică pe criterii ştiinţifice.

Prin insistenţele sale bine documentate a reuşit să convingă oficialităţile vremii în obţinerea la Cotroceni a unui teren potrivit şi definitiv pentru organizarea Grădinii Botanice (care astăzi îi poartă  numele), mutând în 1886 colecţiile de plante vii din centrul oraşului pe locul unde se află astăzi.

Regele Carol I şi Regina Elisabeta au vizitat Înstitutul şi Grădina Botanică şi după vizită, Regele, impresionat, a vrut să‑l decoreze pe profesor cu întregul personal ştiinţific. Modest şi corect, cel ce a fost Dimitrie Brândză, a spus că „nu e nevoie de nicio distincţie, deoarece împreună cu colegii săi şi‑au făcut numai datoria”.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign