Septimiu Chelcea: ”Internetul a fost comparat cu o bibliotecă. Această comparație nu rezistă unei analize atente. Și iată de ce”

19 noiembrie 2020 Dumitru Alexandru Filimon Actualitate, Istorie

”Internetul a fost comparat cu o bibliotecă. Această comparație nu rezistă unei analize atente. Și iată de ce”, explică sociologul Septimiu Chelcea într-un interviu pentru România Socială în contextul publicării unei noi cărți ce tratează domeniul manipulării și propagandei în spațiul public.

Ideile lui Septimiu Chelcea sunt un punct de plecare consistent în a înțelege transformările spațiului public românesc care se confruntă cu multe noi provocări care îi amenință însuși perenitatea multă dorită unei democrații ca stare de spirit, nu doar maturitate instituțională.

Nici fenomenul fake news nu rămâne netratat în cartea sa intitulată ”OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare”, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini).

”Internetul a fost comparat cu o bibliotecă. Această comparație nu rezistă unei analize atente. Și iată de ce. Așa cum arată Amy Erica Smith, profesor de științe politice la Iowa State University, o bibliotecă conține un repertoriu informațional neutru.

Personalul specializat dintr-o bibliotecă recomandă, de exemplu, ce cărți sunt adecvate copiilor, în timp ce social media nu face acest lucru. Biblotecarii nu propagă știri false despre pericolul vaccinării copiilor și nici nu promovează teoria conspirației.

În plus, este mult mai comod să citești pe smartphone decât să te deplasezi chiar și la cea mai apropiată bibliotecă; social media încurajează analiza simplistă a fenomenelor sociale și reduce gândirea critică a utilizatorilor.

În pandemia COVID-19, în România, ca în mai toate țările bântuite de virusul ucigaș, informațiile trucate (Fake news) au găsit un teren propice pentru răspândirea întâmplătoare, dar se pare și intenționată a zvonurilor și a informațiilor trucate.

Iată ce s-a colportat  și continuă să se transmită în comunicarea interpersonală pe media tradițională și noile media: „Pacienții din spitale primesc sume de bani ca să declare că sunt infectați cu COVID-19”; „Ministerul Sănătății anunță un număr mare de îmbolnăviri cu SARS-COV-2 pentru a justifica existența spitalelor de rezervă, în timp ce pacienții cu alte afecțiuni sunt lăsați să moară”; „COVID-19 nu există”; „Numărul deceselor cauzate de noul coronavirus este în realitate mult mai mic decît cel anunțat de oficialități”; „Guvernul impune purtarea măștii de protecție în instituțiile publice pentru ca să fie epuizat stocul de măști, cumpărate la suprapreț”; „SARS-COV-2 este folosit de către SUA și China în războiul hibrid pentru supremația mondială”; „Pandemia COVID-19 a fost declanșată pentru a se instala un guvern mondial”, „Purtarea măştii de protecţie timp îndelungat provoacă hipoxie cerebrală, somnolenţă, oboseală, pierderi de memorie şi randament scăzut la locul de muncă”etc.

La aceste informații neverificate se adaugă sfaturile din rețelele de socializare despre „modalitățile magice” de protecție împotriva infectării: terapia cu hidroxiclorochinină, terapiile naturiste, închinarea la icoane făcătoare de minuni purtate prin orașe, zilnic ceai de ghimbir, curățarea nasului cu soluție salină, usturoi, mult usturoi.

Mai zilele trecute, un înalt prelat îi povățuia pe credicioși să se închine și să ungă clanța ușilor cu usturoi. Televiziunea publică a difuzat imediat această știre”, explică sociologul în interviul citat.            

Tag-uri:
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign