Maria Ciucurescu, o actriţă strălucitoare în roluri de compoziţie, una din figurile reprezentative ale teatrului românesc

03 decembrie 2020 Andrei Slavuteanul Actualitate

Colecția CI şi CC Nottara

Maria Ciucurescu a fost o actriţă strălucitoare în roluri de compoziţie, una din figurile reprezentative ale teatrului românesc.

Una a fost, Maria Ciucurescu, care a încântat publicul bucureştean cu apariţiile sale scenice caracterizate de un joc variat şi pitoresc, rezultat al aptitudinilor artistice deosebite.

Înainte de apariţia ei pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, căsătorită cu actorul Bulfinski, semnează amândoi un contract pentru a face parte dintr-o trupă numită Capo comico, condusă de Z. Burienescu, în care jucau „Rusaliile”, „Vlăduţul mamei”, „Baba-Hârca”, „Coana Chiriţa” şi alte vodeviluri şi canţonete ale lui V. Alecsandri şi Matei Millo, toate jucate de la un capăt la celălalt al regatului.

Uceinicia şi-a început-o la Brăila, jucând câteva roluri care au consacrat-o mai apoi.

Teorie nu ştia, dar practica scenei era cea care conta cel mai mult, restul studiilor puteau fi recuperate ulterior, căci avea glas frumos pentru a putea cânta în cor.

A început studiul rolurilor din ce în ce mai complexe, care cu timpul i-au şlefuit personalitatea artistică. Într-o zi a remarcat-o regizorul Paul Gusty și a invitat-o să joace la grădina Raşca şi mai apoi la Teatrul Naţional; în paralel frecventează Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Bucureşti. Cântă în corul Teatrului Naţional, trece de la operă în limba italiană la operetă în limba română şi joacă şi vodevil.

Primul său debut a fost mut şi reprezenta rolul uneia dintre domnişoarele de onoare ale reginei Gertruda din Hamlet, rol pe care i-l distribuise Aristizza Romanescu.

Interpretează rolurile ce îi sunt încredinţate cu instinct teatral şi o deosebită fineţe, cu dicţie impecabilă poartă cuvântul rostit pânâ în colţurile sălii, cu ochi vii, scânteietori reacţioneză la fiecare replică a ei şi a celorlalţi actori.

Mereu atentă, cu replici bine dozate, răspândea viaţă şi magie în jurul ei. Devine populară în feeriile „Fata aerului” şi „Călătoria Lizetei”, ce au încântat publicul între anii 1885-1895.

Succesoare a tipurilor de joc ale Frosei Sarandy, a înrădăcinat la noi tradiţia subretelor, a altor tipuri de femei din popor din vechile melodrame sau a unor bătrâne comice.

A jucat roluri de subrete ale lui Regnard din „Nebuniile amoroase” şi ale lui Moliere din „Doctorul fără voie”, „Bolnavul închipuit”, „Avarul”, Tartuffe, cine altcineva ar fi putut mai bine decât Maria Ciucurescu? În aşteptarea unei literaturi originale făcea furori cu vodevilul „432” localizat de domnul I. Malla, după „Die Gigerl von Wien“.

A dat ca nimeni alta viaţă personajelor caragialiene, Ziţei, Coanei Veta din „Noaptea furtunoasă”, Miţei ploieşteanca din „D-ale carnavalului”, Coanei Joiţichii din „O scrisoare pierdută”. A jucat-o pe coana Uţa din „Microbii Bucureştiului”, piesă localizată după Grosstadtluft de Blumenthal şi Kadelburg sau bătrâna cerşetoare din „Două orfeline”.

Varietatea mijloacelor de expresie actoricească avea să dăinuie peste 40 de ani de teatru, căci a fost rând pe rând Madame Fluth din „Nevestele vesele din Windsor”, Regina Engstrand din „Strigoii de Ibsen”, vrăjitoare măreaţă în Lady Macbeth, jucând şi alte roluri ale lui Moliere, Shakespeare, Caragiale, roluri variate şi complexe, pline de vervă şi nuanţare, care îi vor aduce recunoaşterea binemeritată.

Daniela Dumitrescu, muzeograf Colecţia C.I. şi C.C. Nottara #MMB

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2021 . Designed by: Livedesign