Ziua națională a României a fost, între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.
Ziua de 1 Decembrie este asimilată cu ziua în care Transilvania s-a unit cu România respectiv 1 decembrie 1918, după ce, la 27 martie (9 aprilie) 1918, Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească a votat, cu o majoritate de 86 de voturi (3 împotrivă şi 36 de aţineri) în favoarea unirii cu România. Aceasta este, într-adevăr, semnificaţia zilei de 1 Decembrie, dar sunt necesare câteva precizări.
La 1 Decembrie sărbătorim nu Unirea propriu-zisă, ci consacrarea ei, prin Rezoluţia citită la Alba Iulia de Vasile Goldiş, rezoluţie care, la punctul 1, prevedea unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România.
Tot la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand a intrat în Bucureşti venind de la Iaşi. Abia în 1920, dupa pacea de la Trianon, se produce efectiv Unirea Ardealului cu regatul României, iar încoronarea regelui Ferdinand ca rege al României Mari, la Alba Iulia, a avut loc abia în 1922.
1 DECEMBRIE 1918. Soldaţi şi ofiţeri români, aşteptându-l pe Rege în Curtea Palatului
Regele Ferdinand, întâmpinat la gara Mogoşoaia
Regele şi Regina, pe Şoseaua Kisseleff, în drum spre centrul oraşului
La intrarea în P-ţa Palatului, în dreptul hotelului Athene Palace fusese ridicat un arc de triumf. În dreapta Regelui Ferdinand stă generalul Henri Mathias Berthelot .
P.S. La 13 decembrie 1918, delegația ardelenilor a predat Declarația Unirii regelui Ferdinand I, în marea sală a tronului din palatul regal. În Parlamentul Romaniei, episcopul Iuliu Hossu, în calitate de senator de drept, a spus: „Dacă pentru strămoșii noștri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la București. Acesta este Sionul Neamului Românesc”. La cuvântul lui Vasile Goldiș, regele a răspuns: „În numele românilor din vechiul Regat, din Basarabia și din Bucovina, astăzi uniți, cu profundă recunoștință, primesc hotărârea fraților noștri de peste Carpați de a savârși unitatea naționala a tuturor românilor și declar pe veacuri unite, în Regatul Român, toate ținuturile locuite de români de la Tisa până la Nistru (…). Să trăiască România pe veci unită!”
