Bucurestii Vechi si Noi

Plimbare prin Bucureştiul arhitectului Louis Pierre Blanc

09 martie 2015 Bucurestii Vechi Si Noi A-mestecate

Arhitectul Louis Pierre Blanc a lăsat Bucureştiului două clădiri monumentale: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” şi Palatul Ministerului Agriculturii. Însă acestea nu sunt singurele „amprente” pe care elveţianul le-a lăsat prin Capitala noastră, dovadă în acest sens fiind planurile păstrate în arhivele naţionale.

Elveţianul Louis Pierre Blanc a realizat multe clădiri cunoscute din Bucureşti, fiind cel care a pus bazele construcţiilor publice în timpul lui Carol I.

După cum a povestit istoricul de artă Oana Marinache, în conferinţa susţinută pe 26 februarie la Muzeul Municipiului Bucureşti, arhitectul a ajuns în Bucureşti, cel mai probabil, datorită prieteniei pe care o avea cu Ion Mincu, cu care a fost coleg de grupă la Şcoala de Arte Frumoase din Paris. Blanc a ajuns în Capitală în anul 1884.

Primele lucrări semnate de acesta şi certificate de Arhivele României datează din 1886, după cum a precizat istoricul de artă. Louis Pierre Blanc a lucrat în cadrul Ministerului Instrucţiunii publice, unde fusese înfiinţat recent un departament dedicat construcţiilor de clădiri noi, condus de George Duca.

Serele de la Grădina Botanică

Prima contribuţie a avut-o la Grădina Botanică, în 1888, când a organizat, împreună cu colegii săi, un mare concurs internaţional, pentru desenarea serelor. Lucrarea a fost încheiată în 1894-1895.

Universitatea de Medicină

Planul iniţial, gândit de Blanc, includea construirea unei adevărate zone universitare pentru Medicină. Din tot proiectul însă, care includea un institut de anatomie, unul de bacteriologie, de chimie şi unul de medicină veterinară, s-a materializat doar clădirea principală şi institutul de bacteriologie.

Palatul Ministerului Agriculturii

La această construcţie, de pe Bulevardul Carol, piatra de temelie a fost pusă în 1894.

Blanc speculează în acest caz o prevedere legislativă. Cum terenul era în apropiere de Piaţa Universităţii, trebuia ca această mare cladire să fie pe alinierea străzii, să facă front comun cu celelalte clădiri, să fie aliniată bulevardului. Dar clădirea iese din tipar, căci are forma de U.

Ei bine, Louis Pierre Blanc a considerat că, în cazul unor construcţii importante, e permis să nu ţină cont de lege şi să realizeze curtea în faţă, nu în spate.

Reşedinţa de pe Calea Dorobanţilor a lui Jean Lahovary, realizată în 1890, este, de asemenea, semnată de arhitectul elveţian, care a realizat planurile şi proiectul clădirii.

O altă clădire marca Blanc a apărut în 1890, fiind demolată în 2011. Casa era pe strada Povernei, colţ cu Vasile Alecsandri. Conform istoricului de artă Oana Marinache, firma care a preluat terenul vast din zonă a speculat o contopire de numere a proprietăţilor: au luat ordin de demolare pentru casa de la nr. 2, însă au demolat şi la numerele 4 şi 6.
Proprietara iniţială a casei a fost Elena Sturdza.

„Aceasta este o construcţie atipică pentru portofoliul lui Blanc, căci are mai puţine elemente decorative care să permită o încadrare stilistică”, a arătat Oana Marinache.

În 1891, Blanc semnează şi reşedinţa lui Mauriciu Blank, un bancher de origine evreiescă. Casa este situată pe strada Tudor Arghezi şi a aparţinut până recent Ambasadei SUA, fiind revendicată ulterior de Academia Română.

Alte clădiri marca Louis Pierre Blanc din Bucureşti:

♦ Institutul de Bacteriologie Victor Babeș

♦ Casa Nicolae Filipescu,

♦ Casa Take Ionescu

♦ Palatul H. Spayer

♦♦♦

Oana Marinache este istoric de artă licenţiat al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi doctorand în cadrul aceleiaşi universităţi și într-un program P.O.S.D.R.U. R.E.A.D. al Academiei Române. Lucrarea monografică de debut, „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti”, Editura ACS, a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a scris „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României” (Editura Istoria Artei), precum și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS).

Marcând 111 ani de la dispariția arhitectului elvețian, Asociația și Editura Istoria Artei au lansat în septembrie 2014, la Palatul Ministerului Agriculturii, primul album monografic intitulat „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României”, valorificând cercetarea în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București, Arhivele Naționale ale Franței, fonduri documentare de la Arhiva orașului Geneva și colecții particulare. Autorii albumului sunt istoric de artă drd. Oana Marinache și fotograful și graficianul Cristian Gache.

 

– sursa-http://www.b365.ro/plimbare-prin-bucurestiul-arhitectului-louis-pierre-blanc-cladirile-lasate-bucurestenilor-foto_226118.html

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign