Bucurestii Vechi si Noi

Strângere de fonduri pentru editarea Jurnalului prințesei Nadeja Știrbey

07 mai 2015 Agentia de Carte Agentia de carte

Asociața Istoria Artei își propune reeditarea Jurnalului prințesei Nadeja Știrbey, la un an de la prima apariție și lansare a volumului din colecția „Carte de nu-mă-uita”, volum al cărui design a fost realizat de Cristian Gache. Prima întâlnire de strângere de fonduri are loc sâmbătă, 9 mai 2015, la Palatul Spayer de pe str. Batiștei nr. 24A, București, înainte de ora 16.00 a începerii conferinței dedicate arh. Louis Pierre Blanc. A doua întâlnire are loc joi, 14 mai 2015, de la ora 18.00, în Muzeul Municipiului București –Palatul Șuțu. Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și vede pentru prima dată lumina tiparului, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache și corectată de Elena Ciocoiu. Costurile retipăririi lucrării din Colecția „Carte de nu-mă-uita” se ridică la aproximativ 4500 Ron.

Jurnalul va fi retipărit în următoarele condiții: format 210 mmx 148 mm, duotone, 112 pagini.
Preț de vânzare: 30 Ron în condițiile a 150 plăți în avans pentru tipărire.

Pentru donații directe, contul Asociației este: RO27INGB0000999902777826 deschis la ING Bank Iancului.

”Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) s-a născut în 1876 la Loschwitz, în Saxa, din căsătoria prințului George G. Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Prin tată era nepoata domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe D. Bibescu (1802/1804-1873; ani de domnie 1842-1848). În 1895 s-a căsătorit cu vărul ei de gradul al II-lea, prințul Barbu A. Știrbey (1872-1946), cu care a avut patru fiice: Maria (1896-1990), Nadejda (1897-1994), Eliza (1898-1987) și Ecaterina (1902-1946).

Crescută și educată în Germania, Nadeja Bibescu a folosit limba germană pentru scrierile ei: poezii, poveştile şi piesele de teatru; în limba franceză coresponda cu familia și prietenii ei, existând foarte puține însemnări în limba română. Cea mai mare parte a scrierilor nu au văzut lumina tiparului, cu excepția unor poezii traduse de poetul și doctorul Vasile Voiculescu, istoricul Nicolae Iorga și George Topârceanu.

Arhivele Naționale ale României păstrează unul dintre cele mai mari fonduri personale, dedicate familiei lui Barbu A. Știrbey, precum și zeci de albume și fotografii disparate în fototecă.  Dacă în privința documentelor, ele au fost datate și inventariate cu precizie, fiindu-le atribuite diferiților membri ai familiei, identificarea albumelor, fotografiilor și scrisorilor prezintă încă multe dificultăți. Printre nenumăratele caiete de schițe, poezii și notițe ce i-au aparținut prințesei Nadeja, la numărul 80 se află un caiet de mici dimensiuni cu însemnările ei din primul război mondial. Judecând după formatul orizontal și dimensiunile sale, era mai degrabă destinat schițelor sau poeziilor ei. După dedicația de la început, apreciem că a fost primit cadou în 1911 de la prințesa Martha D. Știrbey (1877-1925), verișoara soțului Nadejei, de care ea a fost foarte apropiată. De aici poate și confuzia cu aceasta și inventarierea lui greșită, sub numele Marthei, și nu al Nadejei, cu toate că amintirile, trăirile și caligrafia sunt, fără dubiu, ale Nadejei.

Caietul se deschide cu o poezie fantastică despre moșia Știrbey (azi comuna Iancu Jianu) din județul Olt. Am preferat să publicăm o poezie de-a Nadejei despre începutul primului război, apărută în 18 septembrie 1916 pe prima pagină a revistei „Flacăra literară, artistică, socială”. Am considerat-o mult mai potrivită însemnărilor ei ulterioare, ce acoperă perioada 14 august 1916 – 12 februarie 1919.

Jurnalul Nadejei acoperă una dintre cele mai grele perioade din istoria țării noastre, perioada de 2 ani de cumpănă pentru existența României și de mari prefaceri la nivelul clasei politice și militare românești. Cu toate că prințesa trăiește în această perioadă zbuciumată în preajma familiei regale și a primului-ministru Ion I.C. Brătianu, cumnatul ei, bucurându-se de prietenia generalului Berthelot și a căpitanului Marchal-Perier, însemnările ei nu sunt menite a evoca numai evenimentele politice și militare. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prințesa Nadeja se apleacă asupra caietului și consemnează trăirile ei și prefacerile societății. Aceste relatări, critici, trăiri personale completează alte jurnale politice, de anvergură și mult mai bine documentate, ale unor mari personalități, unele înrudite cu ea: Martha Bibescu, Alexandru Marghiloman, Radu Rosetti, I.G. Duca, Charles de Saint-Aulaire. Evocările Nadejei au farmecul lor tocmai prin această notă personală accentuată și publicul va trăi alături de ea impresiile provocate de evenimentele primului război mondial.

Am păstrat paginația jurnalului ei, cu mici intervenții asupra punctuației, semnalând unele cuvinte neclare cu * sau marcând […] spațiile cuvintelor ilizibile. Am ales să îl ilustrăm cu diferite fotografii ale personalităților evocate de ea, dar și cu imaginile personale făcute de Nadeja la gara de la Buftea și la Iași, în spitalul unde a lucrat împreună cu alte membre ale familiei ei.

2014 marchează la nivel european începutul comemorărilor centenarului primului război mondial, publicarea amintirilor prințesei Nadeja având și ele rolul de a readuce în atenția noastră evenimente ce au premers înfăptuirea României Mari, visul de secole al unei națiuni. Evocarea personalității mai puțin cunoscute și prezentarea însemnărilor prințesei Nadeja Știrbey deschide o nouă colecție de memorii și corespondențe ale marilor familii și personalități române, pe care ne propunem să le strângem sub titulatura „Cartea de nu-mă-uita”.” (Oana Marinache)

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign