Bucurestii Vechi si Noi

Vom relua călătoria pe Calea Griviţei din locul unde am lăsat-o, mai precis de la Gara de Nord. Clădirea gării este monument istoric, fiind construită în anul 1872, odată cu inaugurarea liniei Bucureşti – Ploieşti. De atunci a fost renovată de mai multe ori, suferind anumite transformări.

Dincolo de Magistrala Nord-Sud au fost demolate alte clădiri valoroase, cum ar fi Institutul Medico-Legal „Dr. Mina Minovici” de pe Splaiul Unirii (înfiinţat în 1892, primul de acest fel din lume).

Noul Centru Civic al Bucureştiului, cu bulevardele lui maiestuoase, a fost ridicat în anii ’80 din iniţiativa preşedintelui de atunci al ţării, Nicolae Ceauşescu. Proiectul a început să prindă viaţă imediat după cutremurul din 4 martie 1977, când „tovarăşul” i-a convocat la o întrunire pe cei mai buni arhitecţi ai momentului, trasându-le această directivă.

Vom relua călătoria noastră pe bulevardul Ferdinand din locul unde am lăsat-o, adică undeva cu puţin înainte de intersecţia cu inelul principal de circulaţie, venind dinspre Foişor.

Elegant şi impunător, bulevardul Ferdinand creează o senzaţie plăcută oricărei persoane care are ocazia să-l tranziteze. Se întinde între Piaţa Pache Protopopescu (rondul de la Izvorul Rece) şi Bulevardul Gării Obor. Din fericire, a scăpat întreg în cea mai mare parte, nefiind inclus în programul de sistematizare. Doar câteva zone punctuale au fost „retuşate”.

Partea a doua a călătoriei noastre începe de la intersecţia cu străzile Berzei şi Buzeşti. Acest tronson, până la Gara de Nord, a căzut victimă „planurilor măreţe” din anii socialismului. S-au întâmplat atunci lucruri bizare.

Calea Griviţei e o arteră foarte lungă (5,2 kilometri), printre cele mai lungi din Bucureşti, având o biografie deosebit de bogată. La început s-a numit Podul Târgoviştei, fiind folosită de domnitori şi negustori, în drumul lor către cetăţile de munte sau către Transilvania. A avut parte de numeroase distrugeri în perioada comunistă, dar şi după aceea.

Partea a doua a călătoriei noastre pe bulevardul Ion Mihalache începe imediat după Piaţa 1 Mai şi continuă până la capătul dinspre Calea Griviţei (Piaţa Clăbucet). Vom urmări evoluţia acestei importante artere de circulaţie şi transformările din ultimele decenii.

Bulevardul Ion Mihalache, unul din cele mai importante din Capitală, a avut un destin cu adevărat interesant. Deşi a suportat demolări masive, în vederea construirii blocurilor socialiste, a păstrat câteva zone vechi de mare interes. Farmecul şi pitorescul lui ies în evidenţă, inevitabil, în calea oricărui trecător care îl străbate.

Una din clădirile gigantice ridicate în Centrul Civic din iniţiativa lui Ceauşescu, Biblioteca Naţională a României, se apropie de finalizare. Situată pe bulevardul Unirii, în unghiul format cu splaiul Dâmboviţei, ea a necesitat o serie de demolări spectaculoase, printre care şi cea a unei biserici.