Istorii urbane

Un experiment numit: «România»

Adrian Majuru

În acest moment ne este foarte clar: ori se salvează ţara, ori câştigă gaşca!! Şi nu ar fi pentru prima dată când gaşca ar câştiga în detrimentul ţării şi în defavoarea celor 20 de milioane de români!!

02.09.2010

De acelasi autor » Solidaritatea estropiaţilor

Editorialele domnului Eminescu

PARALELE ECONOMICE (III). Legile sunt bune, dar nu se potrivesc

Manega Miron

Stan găseşte azi o pungă înainte de a fi pierdut-o Bran. Care-i urmarea judecătorească? Se discopere lucrul, şi Stan mănâncă mai întâi bătaie de la primar şi de la subprefect, apoi e închis preventiv, pierde zece zile de lucru, câte un franc pe zi - fac zece franci. Judecătorul de instrucţie îşi pierde ziua cu dânsul, în loc de-a se ocupa c'un delict mai complicat, deci punem leafa lui zece franci - fac 20. Judecata tribunalului corecţional ţine 10, fac 30.

29.08.2010

De acelasi autor » PARALELE ECONOMICE (II)

Blog casa mea

Retro biznis



Glume de Bucuresci



Antropologia urbana

Mijloace de comunicare: de la posta la internet

Ana Maria Petrescu

In Romania, la sfarsitul secolului XIX exista un numar mic  de mijloace de comunicare: posta, telegraful si telefonul. Acestora li se adauga presa scrisa – ziarele si revistele, ca mijloc de comunicare in masa. Aceasta este considerata perioada de glorie a ziarelor, ele fiind principalele mijloace de transmitere a informatiilor. In primul deceniu al seolului XX serviciul postal romanesc cunoste o perioada de avant datorita investitiilor pe care statul le face pentru imbunatatirea sistemului.

02.09.2010

De acelasi autor » Tulcea, un oraş în tranziţie (Evoluţia portului popular tradiţional dobrogean)

Jurnalul de la Bucuresti

“Fiare pentru fiara din tine” în variantă ţigănească

Editura
Mateescu

Zi de zi, la primele ore ale dimineţii, în oricare cartier al Capitalei te-ai afla, ai parte cîteva zeci de minute de acelaşi concert: „Fiaaaree vechi cuumpăăăr, fiaareee loom”. Glasurile ţiganilor cocoţaţi pe capra căruţei par uneori disperate, tînguitoare, alteori batjocoritoare şi dacă eşti stresat îţi rămîn mult timp în memoria auditivă.

10.08.2010

De acelasi autor » Boala literelor

Bucuresti, simplu

Deci! ai vrea să ştii mai multe

The Hungry Mole

… mai multe despre Bucureşti.

Articolul de azi este despre acele site-uri unde găseşti grămezi de informaţii brute despre oraşul nostru. Este despre acei oameni care scriau despre Bucureşti acum cinci-şase ani de zile, înainte ca să-ncepem şi noi să ne dăm cu părerea. Este depre acei oameni pe care i-am citat adeseori, la care am găsit referinţe, imagini şi hărţi. Este despre acei oameni care-au netezit cumva drumul.

Cauze si convingeri

Dezvoltarea teritoriala a Parisului (4)

Alexandra Matei

Parisul a beneficiat de o structurare si o reconfigurare a spatiilor urbane, prin facilitarea mobilitatii intre constructiile de interes in primul rand, si gari,in al doilea rand.

18.08.2010

De acelasi autor » Brandul de Bucureşti

 
22.08.2010

De acelasi autor » Dezvoltarea teritoriala a Parisului (3)

Comoara Hestugmitilor

Ars. Poetica

Sebastian Grama

Cinofelet ruazet

29.08.2010

De acelasi autor » Caniculă

Bucurestii ce se uita



Bucurestiul meu drag



Business intelligence

Toată România intră în grevă fiscală!

Lucian Davidescu

Vrând, nevrând. Deja, prea puțini mai plătesc impozite în România, iar pentru asta sunt pedepsiți după principiul “bate calul care trage”. Întrebarea e “când” – nu “dacă” – va rămâne statul cu căruța-n drum.

29.08.2010

De acelasi autor » În România mor șase bebeluși în fiecare zi

Pagina de fotografie

Filtre

Cristian Oprea

Cu siguranta ca nu gresesc daca afirm ca exista cateva sute de filtre pentru fotografie, filtre care pot schimba imaginea intr-o varietate nemarginita de feluri.

Locuri in Bucuresti

Friza cu peceţi, Piaţa Amzei

Armyuser

În contextul general al modernizării aspectului urban din anii 1930, apare tendinţa desfiinţării halelor, privite ca focare de murdărie şi surse de poluare a atmosferei. Conduşi de noile principii urbanistice, edilii capitalei caută să demoleze aceste hale şi să le mute, pe cât posibil, la periferia Bucureştilor. Primarul sectorului de Galben, ing. Ioan Săbăreanu, decide ca hala din Piaţa Amzei să fie suprimată, amplasamentul păstrând caracterul de centru comercial şi alimentar, fără a i se schimba destinaţia ei centenară. Vechea hală va fi înlocuită cu o nouă construcţie, în care linia clasică se va îmbina armonios cu monumentalitatea modernă.

13.07.2010

De acelasi autor » Obiectivele macro

 
16.06.2010

De acelasi autor » Gara Regală Bucureşti-Băneasa

Bucurestii in istorie

Piaţa Sfântul Anton - vadul comercial la 1900

Emanuel Badescu

l)- Şepcărief Iulius Zentler

    -Tocilarie, G. Dumitrescu

 3)-Pielărie, Ilie Ionescu

02.09.2010

De acelasi autor » Strada Covaci - vadul comercial la 1900

Fundatia Calea Victoriei

Case din Bucuresti

Casa N. N. Turnescu - arhitect Paul Luis Albert Galleron

Radu Ionescu

Pe strada Dionisie Lupu, la numarul 37, gasim o alta casa foarte interesanta din multe puncte de vedere. Este casa doctorului chirurg Nicolae N Turnescu, primul decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti

Fundatia Calea Victoriei

Bucurestiul intunecat: De la Stroe Fulgeratu’ la «Tata Moşu»

Adina Stefan

Istoria celor fără de istorie continuă  să fie o temă de care istoricii încă se feresc. Este ocolită  chiar şi de funcţionarii statului, care ar trebui să cunoască îndeaproape fenomenul social subteran. Ei ar trebui să reflecteze asupra fenomenului mizeriei sociale şi al sărăciei educaţionale, care se extinde progresiv către tot mai variate structuri ale societăţii româneşti, să descopere soluţii.

31.08.2010

De acelasi autor » Biserica Rusă (sau a studenţilor) Sfântul Nicolae- arhitect V.A. Preobrajenski

 
11.07.2010

De acelasi autor » O calatorie prin Bucurestiul cosmopolit, prin Cotroceni

Art historia

Ce ne facem cu protocronistii, cu hiperboreenii si pelasgii

Radu Olteanu

Aceast articol se doreste a fi un protest la adresa celor care, nemultumiti de istoria reala a stramosilor nostrii, inventeaza alta noua, doar pentru satisfacerea orgoliului personal. Aici nu discut istoria stramosilor nostrii si nu este vorba de lipsa de respect pentru memoria lor. Dimpotriva...Acest articol se refera doar la curentele contemporane care violeaza "in numele patriotismului", in mod constant, istoria noastra.

16.06.2010

De acelasi autor » Vedere aeriana a Atheneului Roman-1926

Bucurestii lui Raiden

Pe Sos. Orhideelor, la Fabrica Luther

Raiden

Lipsită de clădiri publice şi instituţii puternice, Capitala Principatelor Unite a început sub Carol I o epocă de nemaivăzut progres. În capătul Podului de Pământ (actuală Calea Plevnei), Erhard Luther, prieten protestant al Domnitorului şi afacerist din Imperiul German, a ridicat fabrica română de bere cu abur care îi purta numele.


De Atunci si de Acum

Bucuresti - Gara de Nord (2)

Lucian Vasile

Fata de precedenta antiteza, actuala comparatie este realizata din Calea Grivitei si suprinde corpul adaugat in perioada interbelica vechii gari. De pe la pas prin Bucuresti aflam si cateva date exacte referitoare la construirea acestei aripi: imobilul din prim plan tocmai fusese finalizat de cateva luni si reprezenta o extindere temporara a cladirii pana la construirea unei gari centrale (un articol detaliat pe aceasta tema poate fi citit pe la pas).

13.06.2010

De acelasi autor » 10 Mai 1945

 
22.08.2010

De acelasi autor » Blocul Frascati si Palatul Telefoanelor

Unknown Bucharest

Arhitectura veche de influenta otomana in Bucuresti

Cristina Iosif

De la inceputul secolului XVIII si pentru o perioada de peste o suta de ani, Tara Romaneasca si Moldova au fost guvernate de printi provenind din bogate si influente familii de origine greaca din Fanar, un cartier al Constantinopolului (Istanbulului). Domnii fanarioti au reprezentat un instrument prin care Imperiul Otoman a exercitat un control intarit asupra Tarilor Romane, fara pierderea formala a autonomiei interne a acestora.

06.07.2010

De acelasi autor » Diversitatea patrimoniului arhitectural in Bucuresti- Strada Biserica Amzei

Pictura cu bisturiul

Povestirea nr.3: E o problemă de subtilitate

Ilinca Damian

N-am stiut până de curând de ce nu mă impresionau

Detectiv printre umbre

Schitul Maicilor – o salvare in extremis

G. Graur (Aventurierul)

Una din cele 8 biserici din Bucuresti salvate de la demolare este Schitul Maicilor. Se afla pe strada omonimă, care începea din Justiţiei si se termina în Lăzureanu, având cam 500 metri lungime.

17.08.2010

De acelasi autor » Colivia și spațiul descompus

 
25.07.2010

De acelasi autor » Hoinar pe vechea Cale a Moşilor

Eseul cititorului

DE CE A DISPĂRUT “MICUL PARIS”?

Sorin Mihai Rădulescu

Domnul Adrian Majuru m-a solicitat să răspund, alături de specialişti din alte domenii decât istoria, acestei întrebări care dacă nu e dificilă, este însă foarte dureroasă. Probabil că unii cititori ar dori ca răspunsul să fie următorul: “micul Paris” nu mai există  pentru că atât el cât şi vechea societate românească erau “măcinate” de atâtea contradicţii şi de atâtea defecte încât era normal să se prăbuşească. Această mentalitate este mai răspândită decât s-ar putea crede şi îşi are  cauzele în uluitoarea spălare a creierelor care s-a exercitat asupra românilor de-a lungul atâtor decenii.

02.09.2010

De acelasi autor » DESFIGURAREA ROMĂNIEI SAU GENOCIDUL SILENŢIOS


Web development by Point IT