Cît de mult s-a-ntins în Bucureşti paranoia lui Ceuşescu - şi dorinţa sa de izolare?

Considerand numarul mare de hazarde naturale si antropice prezente pe tot globul,in particular rememorarea in ultimul timp a efectelor cutremurelor petrecute in Romania, si avand in vedere preocuparea actuala pentru managementul riscului, putem explica interesul crescut pentru modalitatile de reabilitare in urma acestor evenimente.

Intelegerea functionarii, folosirii si alegerii unui anumit tip de obiectiv sunt cunostinte, care alaturi de cunoastrerea functionarii si reglarilor ...

Şcoala, care se află în casele lui Manuc Bei, are organizate, pentru deprinderea unor meserii, ateliere de fierărie, tâmplărie, rotărie şi turnătorie de cupru. Prinţul rus Anatole Demidoff, care vizitează Bucureştii în anul 1837, o menţioneaza în cartea sa: ,,Voiaj in Rusia meridională, Moldova şi Valahia" tiparită în trei volume la Paris în anul 1841 sub denumirea de ,,Şcoala de arte şi meserii pentru soldaţi".

Nu departe de casa lui N Petrascu, tot in Piata Romana gasim si casa cunoscuta a fi apartinut fratelui sau, pictorul Gheorghe Petrascu (1872-1949), construita in 1913 (arhitect Spiridon Ceganeanu, discipol al lui Mincu).

Fundatia Calea Victoriei va invita, din 18 martie, la un curs in doua module despre marile traditii religioase, sustinut de Valentin Cioveie.

Cele doua seminarii pornesc de la ideea conform careia fiinţa umana este religioasa in esenţa ei (Eliade), iar sacrul este experimentat de fiecare dintre noi – chiar daca nu intr-o forma religioasa consacrata – atunci cand iubim şi suferim.

Deoarece religiozitatea cunoaste o revenire puternica in sfera publica (islamul este exemplul paradigmatic), existenta fiecaruia dintre noi este confruntata cu sacrul nu doar in perimetrul vietii personale, ci si in cel mai larg al vietii sociale.

In continuarea celor patru episoade de anul trecut (Magheru 1, Magheru 2,Orasul 1, Orasul 2), am vrut sa vad cum a fost reflectat cutremurul in literatura Republicii Socialiste Romania. Astfel, am dat peste o carte intitulata „Durere si eroism: dupa zguduitoarea noapte din 4 martie 1977”, scoasa la editura Eminescu in 1980, la doar trei ani de la tragedie.

Palatul Bursei din Bucuresti (astazi sediul Bibliotecii Nationale) reprezinta, atat prin stil cat si prin amplasament, dorinta de tranzitie de la lumea secolului XIX la o societate romaneasca moderna. Despre imobilul aflat la intersectia strazilor Smardan, Ion Ghica si Doamnei, mai multe lucruri am aflat...

In episodul 2 din seria "Termopane in pridvoare" voi prezenta cazul bisericii Schitul Maicilor.

Biserica este o marturie de credinta, dar totodata si o marturie a evolutiei artistice si arhitectonice dintr-un anumit punct al istoriei. Schitul Maicilor a fost construit simultan cu ansamblul manastiresc de la Vacaresti (construit intre 1716-1736, care, desi era cel mai vast ansamblu arhitectonic al Bucurestilor, nu a scapat de buldozerul comunist) si la trei ani distanta de bijuteria de la Stravropoleos (1724).

Una din particularitatile arhitectonice ale Bucurestilor este data de bisericile ascunse dupa blocuri. Mascate de constructiile mai noi sau mutate cu buna stiinta, multe din aceste biserici se gasesc in situatia de a decora parcari.

Gasirea unei astfel de biserici ofera o dubla senzatie, bucuria descoperirii, dar si dezolarea data de un peisaj in care biserica, parcarea, masinile, cersetorii, cainii vagabonzi, gunoaiele si locatarii indiferenti coexista.