Bucurestii Vechi si Noi

Podul Izvor

21 februarie 2011 [Raiden] Bucurestii lui Raiden

 


Poate cel mai faimos pod peste Dambovita din prezent, podul Izvor leaga zona aglomerata bd. Regina Elisabeta – bd. Schitu Magureanu de o zona mult mai aerisita si mai pasnica, reprezentata de Parcul Izvor. Nimic mai frumos.

Cu toate acestea, acum 30 de ani, de exemplu, lucrurile stateau cu totul altfel. Podul Izvor avea alt aspect, dar mai important, facea trecerea (alaturi de disparutul pod Mihai-Voda) din centrul orasului inspre frumosul cartier Uranus-Izvor, demolat integral in anii ’80. –>

Podul Isvor (sic) este consfintit de o harta de la 1900 (scanata si pusa pe net de Alex Galmeanu), alaturi de alte poduri, precum Ferdinand (Eroilor), Operei (Piata Victor Babes), Hasdeu, Mihai-Voda, Senatului (Natiunile Unite), Rahova, Halelor (Unirii), Serban-Voda, etc. Dupa prima regularizare a Dambovitei, de la finele secolului 19, in locul vechilor poduri de lemn au fost construite altele, mai frumoase si din piatra. Multe din ele erau traversate de tramvai.

In „Monitorul Comunal al Comunei Bucuresci”, in anul 1898, se redenumea oficial „podul de la Schitu Magureanu” in Podul Mihail Kogalniceanu. Denumirea insa nu a „prins”, Isvor ramanand preferata bucurestenilor.

De la Podul Isvor (cunoscut mai apoi ca Podul Uranus) pornea celebra strada Uranus, care traversa dealul omonim si se oprea in Calea Rahovei. Dupa trasarea corespunzatoarea a arterei, aceasta se intersecta, pe rand, cu strada Isvor, strada Sapientei si cu unul din capetele strazii Mihai-Voda.

In 1926, la Podul Uranus, in unghiul format de bd. Schitu Magureanu si Calea Plevnei, a fost inaugurat Palatul Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Romanilor, o cladire-unicat in Bucuresti, cu o turla emblematica. Astazi, aici se afla Teatrul Lucia Surdza-Bulandra. Despre aceasta cladire a scris Lucian Vasile, aici.

Vis-a-vis de Liga Culturala a aparut, tot in anii ’20, un camin studentesc al Facultatii de Medicina, in continuarea imobilului art-deco Tinerimea Romana (bd. Schitu Magureanu colt cu str. Gutenberg).

Ansambul superb de la Podul Uranus putea fi admirat mai de departe din disparuta Piata a Arhivelor. In acest loc intorceau tramvaiele si se putea urca apoi, pe panta inverzita, in Dealul Mihai-Voda (Dealul Arhivelor), in varful caruia se gasea manastirea cu acelasi nume. In Piata Arhivelor se gasea si bustul lui Dimitrie Onciul, mutat la demolari in bd. Regina Elisabeta.

Chiliile Manastirii Mihai-Voda gazduiau Arhivele Statului. Tot ansamblul a fost demolat de Ceausescu in anii ’80, pentru a nu „lua fata” Casei Republicii si Centrului Civic. Biserica Manastirii si Clopotnita au fost translate in strada Sapientei si inchise in spatele unui bloc masiv de pe actualul bulevard al Libertatii. Din Piata Arhivelor (Uranus intersectie cu Izvor), manastirea parea o adevarata citadela.

Pe imaginea din avion de mai sus (1927), tot ce este sub linia rosie (Splaiul Independentei) a fost ras de pe fata pamantului, inclusiv Arsenalul Armatei (baracile multiple de pe str. Uranus).

La intersectia strazilor Mihai-Voda si Uranus, pe colt, era o casa care semana izbitor cu un imobil ce (inca) supravietuieste pe Calea Grivitei, intersectie cu strada Theodor Aman.

O imagine din anii ’20 cu podul Uranus si caminul studentesc arata rafinamentul cu care era construit vechiul pod. In balustrade existau elemente prezente si la Ateneul Roman, iar bolta reprezentata de un singur arc definea o forma simpla, dar incadrata de cele doua cercuri laterale.

In anii ’30, odata cu propagarea curentului modernist, langa Liga Culturala a aparut un bloc. Cu siguranta, vederea inspre cartierul astazi disparut facea noul imobil unul foarte ravnit, cum era si cazul celui construit pe Izvor la nr. 2, imediat cum se intra de pe Splai pe aceasta strada.

La nivelul anului 1947, zona era neschimbata. Strada Izvor, pornind de la podul Mihai-Voda, dubla Splaiul pana la intersectia cu Uranus, dupa care cotea si urca panta spre Calea 13 Septembrie.

O fotografie din anul 1956 arata tramvaiele mergand pe vechiul lor traseu. Schimbarea regimului politic nu adusese modificari majore in zona.

Pana in anul 1963, se redenumise insa strada Uranus, intre pod si intersectia cu Mihai-Voda. Bulevardul 1907, in amintirea rascoalei taranesti „inabusite de odioasa monarhie si de burghezo-mosierime”, a determinat, cel mai probabil, schimbarea denumirii podului in „Izvor”.

Anii ’60 au adus schimbari in randul tipurilor de tramvaie, care inca traversau podul si urcau dealul, sau intorceau la Piata Arhivelor. O fotografie luata de pe acoperisul Teatrului Bulandra ilustreaza linistea traficului bucurestean intr-o zi normala, atunci.

O comparatie din satelit a zonei podului Izvor intre anii 1970 si 1999 arata dimensiunea reala a distrugerilor ceausiste in acest cartier. Practic, din perimetrul cuprins intre strada B. P. Hasdeu si actualul bulevard al Libertatii, nu a mai ramas in picioare nimic. Astazi, aici se intinde anostul Parc Izvor. Cu verde este figurata str. Izvor, cu galben – str. Uranus, cu rosu – Piata Kogalniceanu, iar cu albastru – un reper, Liceul Lazar.

Pe planul cadastral al Capitalei din anii ’80, chiar inainte de demolari, se vede ca podul Mihai-Voda fusese dublat, iar strada Izvor practic incepea acum de la al doilea pod, tramvaiul luand-o pe acolo. Presupun ca este vorba de acel pod improvizat, pe durata constructiei metroului.

Si mai socanta este harta atasata ghidului Bucurestilor din 1984. Dupa ce ca intregul deal al Arsenalului este sters si in locul lui scrie „Zona in curs de amenajare – ansamblurile noului centru politico-administrativ”, se observa cu stupoare ca podul Izvor nici macar nu mai era in plan sa fie refacut! Restul podurilor, inclusiv Mihai-Voda si surogatul, inca mai erau definite.


Nu am aflat cum s-a decis pana la urma refacerea podului Izvor. Cert este ca a fost refacut in acelasi stil monoton ca restul podurilor. Aceleasi balustrade, aceleasi felinare, aceleasi arce banale.

O fotografie din 1989 arata oamenii debusolati in preajma podului si a noului Parc Izvor, pe locul unde odinioara erau case, biserici si monumente de tot felul. Pe fundal se ridica amenintatoare Casa Republicii.

Foto, de aici.

Podul Izvor actual surprinde doar prin perspectiva oferita de partea cu Teatrul Bulandra si caminul de studenti. Pe partea opusa, este Parcul Izvor, inutil in conditiile in care suprafata e deja „aerisita” de Piata Constitutiei si imprejurimile Palatului Parlamentului. Pe deasupra, in apropiere mai este si Gradina Cismigiu. Recent, in Parcul Izvor au fost definite aleile si s-au pus banci. Copacii de aici sunt toti subtiri pentru ca nu au fost plantati demult. Parcul este folosit pentru diverse manifestari: mitinguri si pomeni electorale, concerte, etc.

Un exercitiu de imaginatie ne permite sa vedem cum ar arata vechea structura a strazilor, suprapusa peste cea actuala.

Nu in ultimul rand, o imagine din satelit arata ca una din aleile Parcului Izvor urmeaza, involuntar sau nu, vechiul traseu al strazii Izvor (figurata cu verde). Strada Uranus – cu galben. Cu albastru este marcat amplasamentul aproximativ al Manastirii Mihai-Voda.

Zona Izvor, cu Piata Arhivelor, manastirea si stradutele care au disparut, era un exponent al Bucurestilor adevarati, construiti strat cu strat. Casele de inceput de secol 20, care imitau la scara mai mica arhitectura vestica, dar si cele mai vechi, dadeau cartierului un parfum din care astazi nu se mai simte nimic. Va doresc plimbare placuta prin parc, insa nu uitati ca probabil calcati prin curtile si sufrageriile unor oameni.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign