Comportamentul lui Ceauşescu înainte şi după invazia sovietică a Cehoslovaciei din august 1968 este o chestiune fundamentală pentru înţelegerea perioadei comuniste. Ceauşescu a anunţat că România va rezista unei invazii sovietice şi chiar a apărut un folclor legat de lasere făcute de Henry Coandă care au topit câteva tancuri ruseşti pe Prut.
O declaraţie ca cea a lui Ceauşescu din 21 august 1968 a fost un şoc pentru întreaga lume. Liderul unei ţări socialiste anunţa în public că nu este de acord cu politica Uniunii Sovietice şi că este gata să se lupte cu sovieticii. Momentul i-a adus o faimă globală şi au urmat nesfârşite turnee internaţionale.
Analiza momentului de glorie al lui Ceauşescu din 21 august 1968 are două interpretări în acest moment. Prima: discursul lui Ceauşescu a fost unul fals – chiar în înţelegere cu Uniunea Sovietică sau în orice caz o acţiune destinată exclusiv uzului personal al dictatorului. A doua: Ceauşescu a fost sincer şi chiar era gata să se lupte cu sovieticii (ştia că nu are şanse reale de rezistenţă, de aceea a încercat să îşi pregătească o retragere prin Iugoslavia).
Raportul final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste (pe scurt raportul Tismăneanu) susţine prima interpretare. Raportul Tismăneanu expediază episodul „Ceauşescu condamnă invazia sovietică a Cehoslovaciei” în doar două pagini, 136 şi 137, conform ediţiei Humanitas. Raportul final al lui Tismăneanu vorbeşte de acest episod excepţional în istoria comunismului în sentinţe şi opinii, fără să citeze documente. Concluzia: Ceauşescu a vrut să-şi întărească dictatura personală.
Problema ar putea fi rezolvată dacă am cunoaşte răspunsul la întrebarea: au vrut sovieticii să invadeze şi România? Greu de răspuns câtă vreme arhivele sovietice ale vremii sunt închise. Larry Watts dedică în volumul „Fereşte-mă doamne de prieteni … Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România” (Editura RAO, 2011) episodului „Ceauşescu şi Cehoslovacia” 90 de pagini! Vorbim de 90 de pagini bazate pe documente din arhivele diplomatice şi cele ale serviciilor secrete (cele declasificate) – din păcate este vorba doar de arhive occidentale. Concluzia lui Larry Watts este opusă celei a lui Vladimir Tismăneanu: Ceauşescu chiar a vrut să se opună Uniunii Sovietice, iar Kremlinul chiar pregătea o invazie a României. (Din ce am scotocit eu prin arhivele online de la Londra vă pot pune la dispoziţie acest document în care se vorbeşte despre intenţiile agresive ale sovieticilor faţă de România).
Reacţia lui Vladimir Tismăneanu faţă de cartea lui Larry Watts este cel puţin surprinzătoare. Din partea profesorului Vladimir Tismăneanu m-aş fi aşteptat la o replică academică: să ia cele 90 de pagini ale lui Larry Watts care contrazic cele două pagini ale sale şi să le desfiinţeze ştiinţific, să aplice o critică a documentelor, să sesizeze incoerenţe de raţionament etc. Nimic din toate acestea: Vladimir Tismăneanu a preferat un atac la persoană (aici, e drept – unul delicat sau prin intermediari).
„Fereşte-mă doamne de prieteni … Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România” de Larry Watts nu vorbeşte doar despre episodul din 1968, face o analiză asupra modului în care sovieticii au perceput România şi a unei campanii de dezinformare împotriva României dusă cu resursele întregului imperiu sovietic. Cartea lui Larry Watts o puteţi cumpăra online de la Librăria Okian cu 65 de lei sau de la Librăria Elefant.ro unde este la reducere, cu 49 de lei.
